Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, după oprirea ambelor unități în timpul verii. Revenirea producției nucleare ar aduce mai multă energie în sistem și ar reduce presiunea asupra aprovizionării. Totuși, repornirea reactorului nu înseamnă automat o ieftinire a electricității pentru consumatori. Potrivit explicațiilor prezentate de Cristian Bușoi și relatate de Digi24, prețurile interne sunt influențate de tranzacțiile de pe piețele regionale și europene, nu doar de producția locală.
Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei a arătat că ambele reactoare au fost oprite în această vară: primul la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. În acest context, reluarea funcționării unei unități ar crește producția internă și ar calma parțial situația energetică.
România este conectată la piețele de electricitate din regiune, iar prețurile tind să fie aliniate pe Piața pentru Ziua Următoare. Acolo, energia este cumpărată și vândută pentru livrare în ziua următoare, la valori care pot varia semnificativ de la o perioadă la alta.
Bușoi susține că efectul repornirii unei unități asupra facturilor nu ar fi imediat, deoarece o parte importantă a energiei românești este tranzacționată pe această piață. În consecință, o cantitate suplimentară produsă local poate reduce tensiunea din sistem, fără să elimine influența prețurilor europene.
Un alt factor este structura contractelor. În opinia lui Bușoi, contractele pe termen lung ar putea proteja industria și marii furnizori de fluctuațiile zilnice, oferind o expunere mai redusă la variațiile pieței spot. Această schimbare ar presupune însă o abordare diferită față de tranzacționarea predominantă pe termen scurt.
Comparațiile europene trebuie, la rândul lor, interpretate cu atenție. Potrivit datelor prezentate de Bușoi, România s-a aflat pe locul nouă în Uniunea Europeană în primul semestru din 2026, dacă sunt analizate prețurile efective plătite de populație.
România poate apărea pe primul loc atunci când prețul electricității este ajustat la puterea de cumpărare. Sunt două perspective diferite: valoarea nominală achitată pentru energie și povara acesteia raportată la veniturile populației. Confuzia dintre indicatori poate conduce la concluzii incomplete despre poziția țării în clasamentul european.
Pentru consumatorii industriali, sursa menționează un preț mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025, ușor peste media europeană. Costurile ridicate afectează industriile energointensive și se pot transmite în prețurile produselor, cu efecte asupra inflației și puterii de cumpărare.
Problema nu este exclusiv românească. Cristian Bușoi a descris scumpirea energiei drept o dificultate la nivelul întregii Uniuni Europene, pe fondul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu. În paralel, el a apreciat că investițiile private și extinderea capacităților prosumatorilor au ajutat sistemul, în timp ce ritmul proiectelor companiilor de stat și al măsurilor publice ar fi putut fi mai rapid.
Prin urmare, repornirea reactorului ar îmbunătăți oferta internă și ar diminua presiunea asupra sistemului, dar nu poate izola România de dinamica europeană. Pentru prețuri mai stabile, contează atât producția disponibilă, cât și modul de contractare a energiei.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
