CNSP a schimbat semnul prognozei pentru economia României în 2026: de la o creștere de 0,1% la o contracție de 0,4%. Revizuirea reflectă cererea internă modestă, costurile ridicate ale energiei, inflația persistentă și măsurile de consolidare fiscal-bugetară. Datele INS pentru primul semestru confirmă dificultățile, însă estimarea anuală depinde de evoluția investițiilor, agriculturii și contextului energetic internațional.
Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică indică o scădere reală de 0,6% a PIB în primul semestru din 2026. INS oferă fotografia statistică a perioadei, în timp ce CNSP estimează rezultatul pentru întregul an.
Totuși, Comisia anticipează că lucrările de construcții, agricultura și un efect de bază favorabil în a doua jumătate a anului vor limita contracția anuală. Diferența dintre datele observate și prognoză este importantă, deoarece rezultatul final depinde de revenirea acestor sectoare.
Industria este sectorul pentru care CNSP a operat cea mai severă revizuire. Valoarea adăugată brută este estimată să scadă cu 3,4%, pe fondul rezultatelor slabe din prima parte a anului și al costurilor ridicate pentru energie și consumuri intermediare.
Exporturile nominale de bunuri au crescut, dar această evoluție nu a redresat producția în ansamblu. Structura exporturilor, diferențele dintre ramuri și modificările de preț explică de ce dinamica externă nu se transferă automat în activitatea industrială.
Și serviciile sunt afectate, cu o reducere prognozată a valorii adăugate brute de 1,9%. Comerțul, transporturile și serviciile de piață resimt consumul prudent al populației.
CNSP estimează o scădere de 1,6% a consumului privat în 2026. Pierderea puterii de cumpărare, reducerea câștigului salarial real și măsurile fiscale limitează recuperarea cererii.
Inflația de la sfârșitul anului a fost revizuită la 6,4%, de la 5,3%, iar media anuală la 8,4%, față de 7,9% anterior. În același timp, scumpirea energiei se transmite în costurile de producție și distribuție.
Un rol important îl are și deflatorul PIB. CNSP a majorat estimarea de la 7,2% la 8,5%, ceea ce explică de ce PIB-ul nominal urcă la 2.086,3 miliarde de lei, deși economia se contractă în termeni reali.
Formarea brută de capital fix rămâne principalul sprijin al cererii interne. CNSP a majorat dinamica estimată a investițiilor de la 4,2% la 8,2%, invocând proiectele publice și fondurile europene, inclusiv cele asociate perioadei de implementare a PNRR.
Construcțiile ar urma să crească cu 10,1%, față de 5,5% în estimarea anterioară, iar agricultura cu 5,1%. Prin urmare, aceste sectoare pot amortiza scăderea din industrie și servicii, fără să elimine fragilitatea prognozei.
Pentru 2027, CNSP vede o creștere economică de 1,7%, urmată de avansuri de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029. Scenariul presupune o reducere a inflației și stabilizarea prețurilor internaționale ale energiei.
Prognoza CNSP pentru 2026 descrie o economie aflată într-o ajustare dificilă. Scăderea consumului și reculul industriei depășesc sprijinul oferit de investiții, construcții și agricultură. Pentru 2027, relansarea depinde de reducerea inflației și stabilizarea energiei, ipoteze vulnerabile la noi șocuri geopolitice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
