

Reactoarele 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă vor rămâne oprite și în noiembrie, după prelungirea stării de alertă provocate de debitul redus al Dunării. Nuclearelectrica a anunțat o creștere de aproximativ 10 centimetri în bazinul de aspirație al pompelor, dar aceasta nu indică încă o îmbunătățire hidrologică stabilă. Pentru reluarea operării, nivelul apei trebuie să depășească pragul de siguranță și să se mențină mai multe zile.
Bazinul de aspirație este zona din care pompele centralei preiau apa necesară sistemelor de răcire. Când debitul Dunării scade puternic, alimentarea cu apă la nivelul necesar funcționării sigure devine vulnerabilă. În aceste condiții, centrala trebuie oprită controlat.
Potrivit informării citate de Digi24, creșterea observată recent este locală. Ea nu este susținută, deocamdată, de o majorare generală a nivelurilor pe bazinul hidrografic al Dunării, în amonte de Cernavodă. Prin urmare, o variație punctuală poate îmbunătăți temporar condițiile, fără să ofere garanția unei evoluții favorabile.
În cazul unei centrale nucleare, o singură măsurătoare favorabilă nu este suficientă pentru repornire. Nuclearelectrica precizează că nivelul necesar trebuie menținut mai multe zile și trebuie să aibă o tendință ascendentă. De asemenea, prognozele trebuie să confirme că această evoluție poate continua.
La momentul ultimei informări, apa din bazinul de aspirație rămânea sub pragul necesar repornirii uneia sau ambelor unități. Compania a transmis că există premise pentru o îmbunătățire, însă prognozele disponibile nu indicau îndeplinirea tuturor criteriilor operaționale.
Contextul hidrologic rămâne dificil. Specialiștii citați de Digi24 estimau că debitul Dunării ar putea ajunge la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, în timp ce nivelul considerat necesar pentru funcționarea centralei este de circa 4.900 de metri cubi pe secundă. Diferența explică de ce o revenire modestă nu poate fi confundată cu rezolvarea problemei.
Reactorul 1 a fost oprit controlat la 28 iulie, iar Reactorul 2 la 13 august, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării. Ulterior, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile, astfel încât oprirea unităților se extinde până la sfârșitul lunii noiembrie.
Nuclearelectrica a precizat că ambele unități sunt menținute în stare oprită sigură, în conformitate cu normele și standardele de securitate nucleară. Compania a transmis și că situația nu prezintă un risc pentru securitatea nucleară.
În paralel, compania urmărește datele hidrologice și colaborează cu autoritățile relevante. Potrivit conducerii Nuclearelectrica, solicitarea reconectării la Sistemul Energetic Național va fi făcută cu prioritate imediat ce condițiile pentru operare sigură vor fi îndeplinite.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, indicase anterior că unul dintre reactoare ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, pe baza prognozelor de la acel moment. Totuși, evoluția reală a nivelului Dunării și menținerea acestuia peste pragul operațional rămân decisive.
În acest moment, repornirea reactoarelor Cernavodă este împiedicată de lipsa unei rezerve hidrologice suficiente, nu de o problemă tehnică a unităților. Până când apa nu va depăși pragul necesar și nu va rămâne stabilă mai multe zile, oprirea controlată rămâne opțiunea cerută de procedurile de securitate nucleară.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







