Noua prognoză economică pentru 2026 schimbă semnificativ perspectiva asupra economiei României. CNSP estimează acum o contracție de 0,4%, după ce anticipa anterior o creștere de 0,1%. Revizuirea reflectă rezultatele slabe din industrie și servicii, consumul afectat de inflație, precum și un nou șoc energetic asociat tensiunilor geopolitice. În același timp, investițiile, construcțiile și agricultura oferă un sprijin parțial. PIB-ul nominal urcă în estimare, însă mai ales datorită prețurilor, nu unei creșteri reale a activității.
Datele provizorii ale INS indică o scădere reală de 0,6% a PIB în primul semestru. Această evoluție a determinat CNSP să adopte un scenariu anual mai slab, chiar dacă unele activități au avut rezultate peste așteptări.
Industria este principalul punct de presiune. Valoarea adăugată brută este estimată să scadă cu 3,4%, pe fondul costurilor ridicate pentru energie și consumuri intermediare. Cererea internă modestă limitează revenirea producției, iar dinamica nominală pozitivă a exporturilor nu s-a transformat într-o redresare generală a ramurilor industriale.
Serviciile ar urma să înregistreze o reducere de 1,9%, cu efecte mai vizibile în comerț, transporturi și serviciile de piață. Consumul prudent menține presiunea asupra sectorului terțiar, după ce veniturile reale ale populației au fost afectate de inflație și de măsurile de consolidare fiscal-bugetară.
În schimb, construcțiile au depășit estimările inițiale. CNSP a majorat prognoza de creștere a valorii adăugate brute din acest sector de la 5,5% la 10,1%, pe fondul lucrărilor de infrastructură și al accelerării investițiilor. Agricultura a fost, la rândul său, revizuită în sus, la 5,1%, datorită producției vegetale favorabile la culturile de toamnă.
Revizuirea PIB-ului nominal la 2.086,3 miliarde de lei, de la 2.056 de miliarde în estimarea de primăvară, nu contrazice declinul real. CNSP explică diferența prin actualizarea bazei pentru 2025 și prin majorarea deflatorului PIB de la 7,2% la 8,5%.
Inflația de la sfârșitul anului este estimată la 6,4%, față de 5,3% anterior, iar media anuală ajunge la 8,4%. Costurile energiei s-au propagat în producție și distribuție, temperând efectul de reducere a prețurilor pe care l-ar fi putut avea cererea mai slabă.
Consumul privat este prognozat să scadă cu 1,6%. Pierderea puterii de cumpărare, cheltuielile mai mari pentru energie și bunurile esențiale, precum și prudența gospodăriilor reduc resursele disponibile pentru bunuri nealimentare și servicii.
Formarea brută de capital fix a fost revizuită în creștere, de la 4,2% la 8,2%. Potrivit CNSP, rezultatele din prima parte a anului și cheltuielile pentru proiecte finanțate european, inclusiv în etapa finală de implementare a PNRR, explică această ajustare.
Sprijinul investițional nu elimină însă dezechilibrul extern. Pentru 2026, exporturile sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile la 133,8 miliarde de euro. Deficitul comercial ar ajunge astfel la 33,4 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent este proiectat la 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB.
Pe piața muncii, CNSP estimează o reducere cu 0,6% a numărului mediu de salariați, până la 5,491 milioane de persoane. Rata șomajului BIM a fost majorată la 6,6%, pe fondul perspectivelor mai slabe pentru activitatea economică și cererea de forță de muncă.
Comisia anticipează o relansare graduală începând din 2027, cu o creștere economică de 1,7%. Prognoza urcă apoi la 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc și consumul își revine lent.
Aceste estimări presupun stabilizarea prețurilor internaționale ale energiei, absența unor noi șocuri și condiții climatice favorabile pentru produsele agroalimentare. CNSP proiectează, de asemenea, o depreciere moderată a leului, cu un curs mediu de 5,38 lei pentru un euro în 2027 și 5,60 lei în 2029.
Scenariul CNSP descrie pentru 2026 o economie în ajustare, în care investițiile nu reușesc să compenseze integral reculul consumului și al industriei. Relansarea estimată pentru 2027-2029 depinde de reducerea inflației, stabilizarea energiei și revenirea cererii interne.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
