Proiectul primei rectificări bugetare din 2026 pornește de la execuția primelor nouă luni și de la o estimare actualizată pentru finalul anului. Ministerul Finanțelor propune reducerea sumelor considerate neutilizate și redistribuirea banilor către sănătate, pensii, drepturi salariale, asistență socială, dobânzi și bugete locale. Astfel, deficitul crește nominal cu 3,5 miliarde de lei, până la 130,3 miliarde de lei, dar ponderea sa în PIB rămâne la 6,2%.
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor și relatat de HotNews, veniturile bugetului general consolidat scad, per sold, cu 4,7 miliarde de lei. Cheltuielile se reduc cu 1,2 miliarde de lei.
Ajustarea reflectă evoluții diferite ale încasărilor. La TVA, impozitul pe venit și impozitul pe profit sunt consemnate rezultate peste program, în timp ce accizele, veniturile nefiscale și sumele europene aferente plăților efectuate sunt revizuite în jos.
În cazul fondurilor europene, reducerea este legată inclusiv de ritmul proiectelor finanțate extern. Prin urmare, prima rectificare bugetară nu aduce o majorare generală a resurselor, ci mută bani între capitole, în funcție de execuția estimată.
Ținta de deficit cash rămâne la 6,2% din PIB. PIB-ul nominal folosit la rectificare ajunge la 2.086,3 miliarde de lei, astfel încât aceeași pondere corespunde unui deficit nominal mai mare. Diferența dintre procent și valoarea în lei este esențială pentru interpretarea proiectului.
Cea mai mare suplimentare netă vizează bugetul sănătății. Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate primește 3,22 miliarde de lei pentru medicamente, materiale sanitare, servicii medicale și drepturi salariale.
CNAS ar urma să aibă la dispoziție aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute inițial. În plus, Ministerul Sănătății beneficiază de 774 de milioane de lei pentru ambulanță, unități de primiri urgențe și programe naționale.
Per sold, majorarea Ministerului Sănătății este însă de 72 de milioane de lei, deoarece 700 de milioane de lei sunt retrase de la proiecte externe cu execuție redusă. Alte alocări acoperă dobânzi mai mari cu 3,5 miliarde de lei, transferuri suplimentare către bugetul pensiilor de 3,47 miliarde de lei și cheltuieli sociale.
Bugetele locale primesc, per sold, 2,808 miliarde de lei din TVA. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026.
Mecanismul presupune compensarea datoriilor administrațiilor și furnizorilor cu obligațiile fiscale către buget. Restul fondurilor finanțează servicii sociale, protecția copilului, centre pentru persoane cu dizabilități, cămine pentru vârstnici, educație și Programul pentru școli.
Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie, iar fondurile neutilizate până la 21 decembrie se retrag. Investițiile publice cresc cu 0,9 miliarde de lei, până la 170,1 miliarde de lei, cu suplimentări pentru componenta de împrumut a PNRR, cheltuieli de capital și proiecte europene.
În forma prezentată, proiectul redistribuie resurse către obligații certe și domenii cu execuție justificată. Totuși, concluzia trebuie verificată după adoptarea ordonanței și după execuția efectivă din ultimele luni, deoarece informațiile disponibile descriu încă un proiect supus consultării și ajustărilor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
