Piața produselor artizanale din România își extinde oferta și capacitatea de procesare, însă accesul la capital și la canalele de vânzare rămâne dificil. Producătorii locali încearcă să păstreze mai multă valoare adăugată în țară, transformând materiile prime în brânzeturi, conserve, preparate din pește și alte specialități. Potrivit organizatorului târgului Artisan Food Market, dezvoltarea segmentului depinde de finanțare, asociere și reguli fiscale și sanitare mai previzibile.
Ciprian Dincă, organizatorul evenimentului, susține că antreprenorii au început să investească în unități de procesare. Ei sunt pregătiți să lucreze cu rețelele de retail și restaurantele. În opinia sa, fondurile europene reprezintă principala soluție de finanțare pentru multe afaceri locale, ceea ce limitează ritmul de dezvoltare și exclude companiile care nu pot parcurge procedurile necesare.
Un exemplu este cooperativa agricolă Csengo din Harghita, formată în 2009 de fermieri care colectează și procesează lapte din localități aflate la cel mult 75 de kilometri. Asocierea le-a permis și gospodăriilor mici să intre într-un circuit de producție. Cooperativa comercializează mai multe tipuri de brânzeturi sub un brand local.
Totuși, reprezentantul cooperativei a indicat că scăderea consumului, scumpirile și costurile ridicate cu energia au dus la acumularea unor stocuri. Astfel, târgurile servesc atât promovării, cât și vânzării directe și apropierii de consumatori.
Alte afaceri au crescut prin integrarea mai multor activități. O fermă de capre din Brașov își distribuie lactatele în băcănii din Brașov și București, iar unele produse au ajuns în magazine Carrefour dedicate micilor producători. În Bacău, o afacere pornită de la o fermă piscicolă a construit o fabrică de procesare și vinde preparate din pește în 11 județe, inclusiv în Capitală.
Aceste exemple arată cum procesarea locală poate transforma o resursă agricolă într-un portofoliu cu valoare mai mare. În cazul afacerii din Bacău, producția, restaurantul, turismul și energia regenerabilă au fost reunite într-un model economic integrat, potrivit reprezentantei companiei.
Organizatorul târgului consideră necesară o reglementare națională pentru produsele locale și artizanale. El afirmă că lipsa unui cadru clar poate crea confuzie și poate îngreuna accesul producătorilor la canale comerciale mai mari.
Tratamentul fiscal reprezintă un alt punct sensibil. Dincă a reclamat majorarea cotei de TVA pentru anumite ceaiuri din plante și pentru păstură, după încadrarea lor în categoria suplimentelor nutritive. Afirmațiile îi aparțin organizatorului și nu reprezintă o evaluare oficială prezentată în materialul citat.
În același timp, organizatorii au invocat un studiu de profil potrivit căruia 90% dintre proprietarii de restaurante incluși în cercetare erau interesați de materii prime locale. Peste 60-70% dintre clienții menționați în același studiu ar fi preferat meniuri și rețete locale. Datele provin din studiul citat de organizator și nu sunt statistici oficiale exhaustive pentru întreaga piață.
Experiențele prezentate la târg arată că produsele artizanale pot trece de la inițiative de nișă la afaceri cu distribuție regională sau națională. Pentru ca această evoluție să continue, finanțarea, asocierea și un cadru de reglementare coerent trebuie să însoțească investițiile antreprenorilor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agerpres.ro.
