O estimare citată de Agrointeligența indică o posibilă scădere de 65 de euro pe hectar pentru România în viitoarea Politică Agricolă Comună. Cifra nu reprezintă o decizie adoptată. Ea rezultă dintr-un scenariu care combină reducerea bugetului propus de Comisia Europeană cu o nouă formulă de repartizare între state.
Analiza include și câștigurile așteptate din digitalizarea fermelor. Rezultatul rămâne însă dependent de negocierile europene, cofinanțarea națională și forma finală a finanțării.
Calculul provine dintr-o analiză a think tankului Farm Europe, prezentată în contextul discuțiilor dintre miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană. Potrivit sursei citate, propunerea Comisiei Europene ar presupune o reducere bugetară de 20% pentru viitoarea PAC.
În paralel, statele membre discută o nouă cheie de distribuție a fondurilor. Aceasta poate modifica poziția fiecărei țări, chiar dacă reducerea generală ar fi aceeași la nivel european. Pentru România, combinația dintre cele două elemente ar duce la o diminuare estimată a venitului agricol mediu cu 65 de euro pe hectar.
Estimarea trebuie citită ca un rezultat al modelării, nu ca o valoare garantată a viitoarelor plăți. Negocierile nu s-au încheiat, iar bugetul PAC va depinde de acordul dintre statele membre și Parlamentul European.
Analiza descrie mai multe variante pentru bugetul viitoarei Politici Agricole Comune. Pe lângă reducerea de 20% propusă de Comisie, este luată în calcul o diminuare de 10%, însoțită de posibilitatea compensării prin fonduri naționale.
Un al treilea scenariu presupune tăieri de cel puțin 30%. Această variantă este susținută de statele care cer limitarea cheltuielilor europene și ar exercita o presiune mai mare asupra fermierilor.
Farm Europe estimează că venitul agricol mediu pe hectar în Uniunea Europeană ar scădea cu 94 de euro până în 2035, după aplicarea propunerii bugetare și a noii formule de repartizare. România s-ar afla sub media europeană a pierderii estimate, dar ar resimți totuși o reducere relevantă a sprijinului.
Estimarea ia în calcul și efectele investițiilor în digitalizarea fermelor. Instrumentele digitale pot îmbunătăți gestionarea culturilor, utilizarea inputurilor și eficiența operațională.
Aceste beneficii ar limita parțial impactul reducerilor de finanțare. Totuși, ele sunt prognozate și nu s-ar produce uniform.
Accesul la tehnologie, dimensiunea exploatațiilor și capacitatea fermierilor de a face investiții pot crea diferențe între regiuni și categorii de ferme.
În plus, o eventuală rezervă de 45 de miliarde de euro din Planurile Naționale de Redresare ar acoperi, potrivit analizei, doar între 7% și 40% din deficitul estimat în diferite state. Calculul presupune că Uniunea va rămâne formată din 27 de membri și că nu vor apărea noi crize internaționale.
Prin urmare, scăderea de 65 de euro este o estimare condiționată, nu o reducere deja stabilită a plăților pentru fermierii români. Dimensiunea efectului va depinde de bugetul final al PAC, de cheia de distribuție și de capacitatea României de a asigura cofinanțarea necesară.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de agrointel.ro.
