Marius Lulea, președintele IPEP, susține că statul influențează competitivitatea companiilor românești prin fiscalitatea muncii, prețurile energiei și taxarea combustibililor. În interpretarea sa, aceste costuri se transferă în prețurile produselor și serviciilor, afectând atât exporturile, cât și firmele care concurează cu importurile. Transporturile internaționale și industria auto sunt prezentate drept sectoare expuse, însă evaluarea efectelor necesită date actualizate despre costuri, marje, productivitate și comparațiile fiscale dintre statele europene.
Potrivit lui Marius Lulea, povara fiscală asociată unui loc de muncă este una dintre principalele componente care apasă asupra firmelor. Angajatorul nu suportă doar suma plătită efectiv salariatului, ci și obligațiile fiscale aferente, iar acest total intră în calculul costurilor de producție.
Mecanismul este relevant mai ales în sectoarele cu mulți angajați sau cu marje reduse. Atunci când costurile cu forța de muncă cresc, companiile pot majora prețurile, pot reduce investițiile ori pot încerca să transfere activități către piețe cu condiții mai favorabile.
Afirmația nu indică însă o măsurătoare comparativă a poverii fiscale între România și fiecare stat concurent. Pentru o evaluare completă ar fi necesare date despre salarii, productivitate, contribuții, curs valutar și structura costurilor în industriile analizate.
Un al doilea canal identificat de președintele IPEP este reprezentat de energia scumpă și de prețurile combustibililor. În cazul carburanților, Marius Lulea afirmă că taxele, inclusiv accizele, reprezintă aproximativ jumătate din prețul plătit la pompă.
O asemenea structură a prețului poate avea efecte rapide asupra transportatorilor, deoarece combustibilul este o cheltuială directă și dificil de eliminat. Lulea susține că reducerea fiscalității ar putea permite firmelor românești să cumpere combustibili la costuri mai mici decât în alte state europene.
El estimează că transporturile internaționale realizate de companii românești aduc anual aproximativ 10 miliarde de euro. Sursa nu oferă, în materialul analizat, detalii despre metodologia acestei estimări sau despre ponderea exactă a taxelor în costurile totale ale operatorilor.
Industria auto este indicată ca un alt domeniu vulnerabil. Costurile energiei, fiscalitatea muncii și presiunea salarială se cumulează într-un sector orientat puternic către export și expus concurenței automobilelor importate, inclusiv din Asia.
În scenariul descris de Marius Lulea, producția locală poate deveni mai puțin atractivă dacă diferențele de cost se mențin. Unele companii și-ar putea restrânge activitatea sau ar putea lua în calcul relocarea către țări cu reguli și costuri considerate mai avantajoase.
Totuși, deciziile industriale nu depind exclusiv de taxe și energie. Accesul la furnizori, calificarea angajaților, infrastructura, automatizarea, stabilitatea legislativă și proximitatea față de piețele de desfacere au, de asemenea, un rol important.
Mesajul transmis de Marius Lulea indică o problemă relevantă pentru competitivitatea economiei, dar efectele concrete trebuie evaluate sectorial și susținute prin date comparabile. Fiscalitatea, energia și combustibilii pot influența decisiv costurile, însă soluțiile publice trebuie să țină cont și de productivitate, investiții, infrastructură și evoluția cererii externe.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Economistii.ro.
