

Costul energetic al unei scări rulante nu este determinat numai de numărul de pasageri. În modelul analizat de cercetători, o parte importantă a consumului apare atunci când instalația funcționează fără sarcină utilă, prin motor, transmisie și echipamente auxiliare. Această observație schimbă modul în care poate fi evaluată eficiența unei instalații: nu este suficient să fie comparat doar consumul în regim nominal.
Studiul „SISTEME ELECTRICE DE TRANSPORT UTILIZATE ÎN CLĂDIRI NEREZIDENȚIALE – SCĂRI RULANTE, BENZI TRANSPORTOARE” îi are ca autori pe Mihaela-Alexandra Brunchi, Aurel-Ionuț Chirilă și Ioan-Dragoș Deaconu. Lucrarea a apărut în 2026 în publicația „Actualități și perspective în domeniul mașinilor electrice” și a fost prezentată la Simpozionul de Mașini Electrice SME’XXI, ediția 2025.
Autorii au folosit simulări MATLAB pentru a compara configurații de acționare electrică. Parametrii comuni includ o înălțime de 6 metri, viteza de 0,5 m/s, înclinare de 30 de grade, treaptă cu lățimea de un metru, pasager cu masa medie de 75 kg, funcționare de 16 ore pe zi și 365 de zile pe an.
Profilurile de utilizare diferă. Pentru clădirea de birouri, modelul include vârfuri de 200 de pasageri pe oră între 8:00 și 10:00, 150 între 12:00 și 14:00, 180 între 17:00 și 19:00 și 30-80 în restul zilei. Pentru metrou sunt prevăzuți 350 de pasageri pe oră între 6:00 și 10:00 și 150 între 10:00 și 22:00. Pentru centrul comercial se folosește o medie de 120 de pasageri pe oră.
Potrivit studiului, o scară cu înălțimea de 6 metri, utilizată 16 ore pe zi, poate consuma între 7.000 și 15.000 kWh pe an. Intervalul depinde de fluxul de călători, eficiența sistemului de acționare și strategia de management energetic.
Într-o configurație cu motor IE2, transmisie standard, fără standby și trafic moderat, pierderile fixe reprezintă 45% din distribuția analizată. Pierderile sarcinii utile ajung la 35%, cele ale sistemului de acționare la 15%, iar consumul auxiliar la 5%. Pierderile fixe includ componentele motorului, transmisiei și sistemele auxiliare, precum iluminarea treptelor și panourile de control.
În această structură, un control adaptat cererii poate avea efect direct. Standby-ul reduce viteza la 10-30% din viteza nominală după 30-120 de secunde fără pasageri, iar revenirea la viteza nominală este estimată la aproximativ 1-3 secunde. Oprirea automată în perioadele de inactivitate elimină consumul în intervalul respectiv, dar repornirea poate dura 3-8 secunde.
Motorul asincron rămâne o soluție robustă și cu investiție redusă. În schimb, motorul sincron cu magneți permanenți oferă randament ridicat și poate elimina reductorul. Alegerea sa implică însă un cost inițial mai mare. Motorul de curent continuu este descris ca o tehnologie aflată în înlocuire, din cauza periilor, mentenanței frecvente, vibrațiilor și randamentului redus.
Soft starterul reduce curentul și accelerează gradual motorul, însă variatorul de frecvență permite controlul continuu al vitezei, cuplului și accelerației. În lipsa pasagerilor, frecvența poate scădea de la 50 Hz la 5-10 Hz, iar studiul indică economii de 30-50% pentru scenariile de standby.
În regim generator, energia recuperată poate fi disipată prin rezistențe de frânare sau returnată în rețea printr-un rectificator activ. Pentru stații de metrou cu diferențe mari de nivel, autorii indică o energie recuperată de 10-20% din consumul total, valoare prezentată ca argument pentru investiția în sisteme regenerative.
Configurația PMSM fără reductor, controlată prin VFD, ajunge în simulări la un randament global de 92,5%. Studiul raportează pierderi de 460 W/an, față de 1.020 W pentru un sistem convențional cu pornire directă, și o reducere a pierderilor de 55%. Pentru motoare de 11 kW care funcționează 5.000 de ore pe an, comparația prezentată indică pierderi de 9.705 kWh/an la IE1 și 5.110 kWh/an la IE3, pe baza randamentelor de 85%, respectiv 91,5%.
Aceste rezultate provin din scenarii și parametri de simulare, nu dintr-o măsurare unică a tuturor instalațiilor existente. Studiul nu oferă un calcul financiar complet al perioadei de recuperare a investiției. El arată însă mecanismul prin care motorul, transmisia, controlul și traficul influențează împreună consumul și exploatarea.







