

Adoptarea vehiculelor electrice nu poate fi explicată printr-un singur argument, iar datele analizate pentru România indică o ierarhie relevantă: influența socială și percepția utilității au efecte mai consistente asupra intenției de cumpărare decât preocuparea ecologică directă. Aceasta este principala implicație a unui model de ecuații structurale aplicat de cercetători unui set de 103 răspunsuri valide.
Studiul Electric Vehicles’ Consumer Behaviors. Evidence from Romania, semnat de Marian Mihu, Florina Oana Vîrlănuța, Daniel Zinica și Radu Octavian Kovacs, a fost publicat în 2025 în Annals of Dunarea de Jos University of Galati Fascicle I Economics and Applied Informatics. Obiectivul său este analiza comportamentului consumatorilor din România în raport cu achiziția vehiculelor electrice.
Autorii au pornit de la șase constructe latente: Ease of Use, Perceived Usefulness, Social Influence, Environmental Concern, Infrastructure Availability și Intention to Purchase Electric Vehicles. Fiecare a fost evaluat prin itemi de chestionar, pe o scală Likert în cinci trepte. Datele au fost procesate în SmartPLS 4 prin metoda PLS a modelării ecuațiilor structurale.
Avantajul metodei, așa cum este prezentat în studiu, constă în estimarea simultană a relațiilor dintre variabile și în luarea în calcul a erorii de măsurare a indicatorilor observați. Autorii menționează că toate constructele au avut valori AVE peste 0,70, rezultat interpretat drept o validitate convergentă foarte bună.
Ipotezele au vizat atât relații intermediare, cât și efecte directe asupra intenției de cumpărare. Ușurința utilizării trebuia să influențeze utilitatea percepută, influența socială urma să afecteze preocuparea pentru mediu și intenția de cumpărare, iar utilitatea percepută, preocuparea de mediu și disponibilitatea infrastructurii erau testate ca predictori ai intenției de achiziție.
Relația EU către PU a avut un coeficient de 0,662, deviație standard 0,053, statistică t de 12,438 și p egal cu 0,000. Prin urmare, H1 a fost validată. Simplitatea percepută a utilizării este asociată cu o evaluare mai favorabilă a utilității vehiculului electric.
Influența socială către preocuparea pentru mediu a avut coeficientul 0,615, t de 8,866 și p egal cu 0,000, confirmând H2. Efectul direct al utilității asupra intenției de cumpărare a fost 0,229, cu t de 3,180 și p egal cu 0,001, ceea ce a susținut H3.
În schimb, relația EC către IAEV a avut coeficientul 0,116, t de 1,585 și p egal cu 0,113. În termenii pragului statistic folosit de analiză, H4 nu a fost confirmată. Autorii subliniază că această constatare nu anulează existența preocupării ecologice, ci indică lipsa unei influențe directe suficient de puternice asupra intenției de cumpărare în eșantionul studiat.
Influența socială directă asupra intenției de cumpărare a fost 0,466, cu t de 5,384 și p egal cu 0,000, confirmând H5. Disponibilitatea infrastructurii a avut coeficientul 0,148, t de 2,088 și p egal cu 0,037, susținând H6.
Din punct de vedere economic, rezultatele indică faptul că disponibilitatea infrastructurii și beneficiile funcționale percepute fac parte din mecanismul prin care consumatorii ajung să ia în calcul cumpărarea. Totuși, studiul nu estimează cererea agregată, cota de piață sau elasticitatea față de preț.
Limitările sunt importante. Eșantionul este de dimensiune redusă, iar structura sa poate restrânge validitatea externă. Nu au fost incluse în analiză prețul vehiculelor, politicile publice curente și notorietatea mărcilor. În consecință, rezultatele descriu relații statistice în cadrul eșantionului, nu efecte general valabile pentru toți consumatorii români.
Concluzia autorilor este că intenția de cumpărare este influențată puternic de ușurința utilizării, utilitate, influență socială și infrastructură, în timp ce preocuparea pentru mediu nu a demonstrat un efect direct semnificativ.
Sursa: Electric Vehicles’ Consumer Behaviors. Evidence from Romania







