STUDIU. Smallenbroek: Cum se transmit între generații costurile crizei locuirii din UE
STUDIU. Smallenbroek: Locuința accesibilă devine tot mai greu de atins pentru tinerii europeni

Accesul la locuință a devenit un canal prin care se accentuează diferențele dintre generații și dintre gospodăriile cu venituri diferite. Aceasta este concluzia centrală a policy brief-ului Housing affordability and the next generation, publicat în 2026 de Joint Research Centre al Comisiei Europene.

Oscar Smallenbroek, Petra Krylová și Lorenzo Pirelli combină indicatori privind nemulțumirea tinerilor, proprietatea și povara chiriilor cu date despre problemele locative raportate în gospodării. Pentru analiza precarității sunt folosite date EU-SILC din 2023 și o clasificare derivată din analiza latentă realizată de Gielens, Seo și Dewilde.

O deteriorare care nu este explicată doar de vârstă

Comparația între persoane aflate la aceeași vârstă, dar aparținând unor generații diferite, este esențială pentru argumentul studiului. La 35 de ani, persoanele născute în anii 1980 au o probabilitate mult mai mică de a fi proprietari decât cele născute în anii 1960. În Irlanda, Spania și Germania, diferența depășește 30 de puncte procentuale; decalaje importante apar și în Grecia, Austria și Luxemburg.

În paralel, tinerii au devenit mai dependenți de închirierea la prețul pieței. La vârsta de 30 de ani, aproximativ 14% dintre persoanele născute în anii 1980 se aflau într-o situație de povară excesivă a chiriei, comparativ cu 9% dintre cele născute în anii 1970 și 3-5% dintre cele născute în anii 1950 și 1960. Autorii interpretează aceste diferențe ca pe o deteriorare a accesului la locuire, nu ca pe un simplu efect al ciclului de viață.

Venitul influențează tipul de risc

Studiul separă îngrijorarea subiectivă de problemele obiective. O gospodărie poate fi îngrijorată de costuri fără să îndeplinească indicatorii de deprivare, în timp ce alta poate avea costuri excesive, supraaglomerare sau locuință de calitate slabă. Precaritatea presupune acumularea unor probleme persistente și, în forma de securitate precară, include restanțe la chirie sau ipotecă și riscul de evacuare.

În sudul și estul Europei, problemele obiective afectează aproximativ 30% dintre gospodăriile tinere în multe state. În nordul și vestul Europei, îngrijorarea privind locuirea poate ajunge la două treimi dintre gospodăriile tinere. Rata povară-cost este mai ridicată în zonele urbane, unde chiriile și prețurile au crescut mai rapid, deși tinerii continuă să se mute în orașe pentru educație și muncă.

Distribuția pe venituri arată că partea inferioară de 40% a gospodăriilor tinere este mult mai expusă. În Grecia, Bulgaria și România, grupurile cu venituri mici se confruntă cu precaritate severă, iar confortul rămâne redus la nivelul întregii populații. În schimb, în Belgia, Cipru, Luxemburg, Țările de Jos, Franța și Suedia predomină îngrijorarea, în timp ce problemele obiective și precaritatea sunt mai puțin prezente în partea superioară a distribuției veniturilor.

Ce poate și ce nu poate arăta analiza

Policy brief-ul oferă o cartografiere comparativă, nu o estimare a efectelor cauzale ale fiecărei politici sau ale fiecărui factor de piață. Autorii notează că rolul averii familiale, al fiscalității și al urbanizării nu este epuizat de analiza prezentată. De asemenea, pragul de povară a costurilor utilizat în cercetarea de bază diferă de pragul Eurostat: variază între 25% și 50% din venitul disponibil, în funcție de quintila de venit.

Sursa: Housing affordability and the next generation

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate