BNR indică trei priorități pentru România: deficitul, bugetul și accesul la piețele de capital
De ce se împrumută statul român în fiecare an

România intră într-o etapă în care disciplina fiscală trebuie transformată în rezultate verificabile, nu doar în angajamente publice. Potrivit declarațiilor relatate de Stiripesurse, Mugur Isărescu consideră esențiale atingerea țintei de deficit, pregătirea bugetului pentru anul următor și păstrarea accesului la piețele de capital. Guvernatorul BNR a legat aceste obiective de menținerea ratingului suveran și de refacerea încrederii, într-un context în care măsurile de ajustare au redus răbdarea populației.

Declarația guvernatorului trebuie citită pe două niveluri. Primul este unul social, deoarece ajustarea fiscală produce efecte vizibile asupra populației și poate slăbi susținerea pentru programul economic. Al doilea este financiar: statul trebuie să demonstreze investitorilor că își poate controla cheltuielile și își poate onora obligațiile.

Deficitul și bugetul, primele repere pentru piețele de capital

În relatarea conferinței de presă, Isărescu a indicat atingerea țintei de deficit în decembrie drept una dintre prioritățile imediate ale Guvernului. Obiectivul nu este doar contabil. Evoluția deficitului oferă piețelor și agențiilor de rating un indicator privind capacitatea autorităților de a pune în aplicare măsurile anunțate.

Al doilea punct este elaborarea bugetului pentru anul următor. Un buget considerat credibil trebuie să arate cum sunt susținute veniturile, ce cheltuieli rămân prioritare și în ce măsură planurile fiscale sunt compatibile cu țintele asumate. Din perspectiva finanțării, claritatea bugetară reduce incertitudinea pentru creditorii statului.

Isărescu a menționat că România a făcut deja pași importanți: ratingul suveran a fost menținut, criza politică a fost depășită, iar bugetul a trecut printr-o primă revizuire. De asemenea, țara a revenit pe piețele internaționale de capital, potrivit declarațiilor preluate de publicația citată.

Următoarea etapă este însă decisivă. Guvernul trebuie să continue accesarea finanțării și să păstreze relația funcțională cu agențiile de rating. În practică, acest lucru înseamnă că măsurile anunțate trebuie susținute de rezultate, nu doar de comunicare publică.

De ce contează menținerea ratingului

Ratingul de țară funcționează ca un reper pentru evaluarea riscului asociat finanțării României. Menținerea sa nu garantează automat costuri reduse, însă evită deteriorarea suplimentară a percepției investitorilor într-o perioadă în care necesarul de împrumuturi rămâne ridicat.

Accesul constant la piețele de capital este, la rândul său, necesar pentru finanțarea deficitului. Dacă această cale devine mai dificilă sau mai scumpă, presiunea asupra bugetului crește, iar ajustarea fiscală poate deveni mai dureroasă. Aceasta este legătura economică dintre deficit, buget și credibilitatea financiară.

Guvernatorul BNR a criticat și politicile prociclice din anii anteriori, prin care stimularea economiei în perioade favorabile a redus spațiul de intervenție ulterior. Potrivit explicațiilor sale, atunci când rezervele nu sunt constituite în timpul creșterii, autoritățile dispun de mai puține instrumente în momentul încetinirii economice.

Isărescu a transmis totodată un mesaj de optimism, afirmând că economia începe să își revină și că o relaxare a politicii monetare în 2027 nu este exclusă. Această posibilitate rămâne legată de evoluția condițiilor economice și nu înlocuiește necesitatea unei politici fiscale coerente.

Mesajul lui Mugur Isărescu poate fi sintetizat printr-o succesiune de condiții: deficit controlat, buget credibil, finanțare accesibilă și rating păstrat. Îndeplinirea lor nu elimină costurile ajustării fiscale, dar poate limita riscurile și poate crea baza pentru o revenire economică mai stabilă.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Stiripesurse.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate