STUDIU. Dorn: De ce mobilitatea europeană reduce diferențele salariale doar lent
STUDIU. Dorn: Migrația europeană mută forța de muncă din est spre vest, dar nu uniformizează salariile

Integrarea juridică a piețelor europene nu a produs egalizarea economică anticipată de teoria mobilității factorilor. Migrația contribuie la apropierea salariilor, dar diferențele rămân suficient de mari pentru a alimenta fluxuri consistente dinspre est către vest. Aceasta este concluzia de fond a lui David Dorn și Josef Zweimüller.

Autorii publică în 2021, în The Journal of Economic Perspectives, studiul Migration and Labor Market Integration in Europe. Ei combină statistici privind cetățenia și rezidența, date despre nivelul de educație și microdate EU-SILC pentru a descrie mobilitatea europeană și efectele sale asupra piețelor muncii.

Designul analizei

Unitatea instituțională analizată este piața comună europeană, definită de autori ca ansamblul țărilor din Spațiul Economic European, la care se adaugă Elveția. Studiul urmărește extinderea acestei piețe, de la șase membri fondatori în 1957 la 32 de țări în 2020, precum și consecințele extinderilor către est.

Pentru convergența salarială, autorii folosesc eșantioane EU-SILC de 253.894 de lucrători în 2008 și 262.255 în 2018, din 30 de țări europene. Venitul anual real este regrezat pe efecte fixe de țară și controale pentru vârstă, sex, statut marital și educație. Germania este țara de referință.

În paralel, migrația este evaluată prin stocuri de cetățeni străini și cetățeni ai unei țări care locuiesc într-o altă țară europeană. Această măsurare are o limită importantă: datele sunt bazate în principal pe cetățenie, nu pe locul nașterii, iar migrația către țări din afara Spațiului Economic European nu este inclusă în unele comparații.

Rezultatele privind mobilitatea

Distribuția migranților este puternic corelată cu nivelul de venit al țării de destinație. Luxemburgul avea în 2019 o pondere de 47,5% cetățeni străini, iar Elveția de 25,1%. În România, ponderea era de 0,6%, în Polonia de 0,8%. În sens invers, 18,4% dintre cetățenii români din Spațiul Economic European locuiau într-o altă țară a Uniunii, adică aproximativ 3,6 milioane de persoane.

Autorii arată că diaspora deja existentă influențează alegerea destinației, în special pentru migranții din afara Europei. Distanța geografică contează, de asemenea. Pentru polonezi, accesul decalajat la piețele vestice a modificat destinațiile: Irlanda, Norvegia și Regatul Unit au primit fluxuri importante după deschiderea rapidă a piețelor lor în 2004.

Migrația a devenit și mai calificată. Între 2000 și 2015, proporția persoanelor cu studii terțiare a crescut în aproape toate țările analizate. În Danemarca, Luxemburg, Spania și Elveția, majorarea a depășit 12 puncte procentuale. Cu toate acestea, în 2019 migranții născuți în străinătate aveau în Uniunea Europeană o pondere a studiilor terțiare de 30%, față de 35% în rândul nativilor.

Convergență și cuantificarea câștigurilor

Între 2008 și 2018, nivelurile salariale reale s-au apropiat. Pentru România, penalizarea salarială față de Germania s-a redus de la 64% la 51%. Panta de 0,64 a liniei de regresie indică o reducere estimată cu o treime a diferențelor dintre țări. Rezultatul nu poate fi atribuit exclusiv migrației, deoarece au existat și recuperare economică, investiții, liber schimb și politica de coeziune.

Exercițiul contabil al autorilor atribuie migrației intra-UE un câștig static de 83,2 miliarde de euro, sau 0,5% din PIB-ul Uniunii. Dacă sunt considerate doar fluxurile din țări mai sărace către țări mai bogate, estimarea ajunge la 0,6%. Când sunt introduse penalizările salariale ale străinilor, scade la 0,2%.

În consecință, studiul nu estimează un efect cauzal unic al migrației asupra salariilor. Analiza câștigurilor presupune salarii date și ignoră efectele asupra salariilor din țările de origine și de destinație. Iar studiile de caz discutate de autori sugerează că ajustarea la imigrație poate avea loc mai ales prin ocupare, realocare profesională sau extinderea firmelor, nu numai prin salarii. Piața europeană se integrează, dar într-un ritm lent și incomplet.

Sursa: Migration and Labor Market Integration in Europe

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate