

Un coeficient pozitiv pentru investiții sau educație nu apare uniform în economiile analizate. În România și cele patru țări Visegrád, semnul și relevanța statistică a factorilor asociați creșterii PIB se schimbă substanțial de la o economie la alta.
Acestea sunt rezultatele studiului „Determinants of Economic Growth in V4 Countries and Romania”, publicat în 2017 în Journal of Competitiveness de Mihaela Simionescu, Kornélia Rozália Lazányi, Gabriela Sopková, Kamil Dobeš și Adam P. Balcerzak. Analiza acoperă anii 2003-2016 și folosește estimări bayesiene de regresie ridge generalizată.
Autorii pornesc de la problema unui set de date restrâns și de la riscul ca ipotezele modelelor de regresie convenționale să nu fie respectate. Abordarea bayesiană permite o specificație flexibilă, iar regresia ridge introduce o restrângere a coeficienților menită să îmbunătățească predicția și eroarea medie pătratică.
Pentru selectarea predictorilor, studiul raportează estimări posterioare marginale și probabilitatea ca un coeficient standardizat să se afle la mai puțin de o abatere standard de zero, indicator denumit PP1SD. Un predictor este considerat semnificativ în procedura utilizată atunci când PP1SD este sub 0,5. Autorii nu folosesc un model cu o singură variabilă explicativă, ci examinează simultan rata de creștere a PIB real și factori legați de prețuri, muncă, capital străin, educație și cunoaștere.
Datele pentru rata PIB, inflație și ocupare provin de la Eurostat, iar celelalte date de la Banca Mondială. Pentru 2016, rata PIB a fost provizorie.
FDI a fost pozitiv asociat cu creșterea economică în Cehia, Polonia, Ungaria și România, dar negativ în Slovacia. Pentru România, estimarea marginală a fost 2,963, iar PP1SD a fost 0,001. În interpretarea autorilor, rezultatul este compatibil cu o asociere puternică în model, nu cu demonstrarea unei cauzalități universale.
Cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au avut semn pozitiv în Cehia, Ungaria și România și semn negativ în Polonia și Slovacia. Autorii consideră că o asemenea diferență nu este neobișnuită într-un interval scurt: efectele investițiilor în cunoaștere pot fi întârziate și depind de modul în care economia absoarbe rezultatele.
Cheltuielile publice pentru educație au fost pozitiv corelate cu PIB-ul numai în Cehia. În Slovacia, Ungaria, Polonia și România, coeficientul a fost negativ. Forța de muncă cu studii secundare a avut asociere pozitivă în Cehia și Polonia și negativă în Slovacia și Ungaria. Pentru studiile terțiare, asocierea a fost negativă în toate țările, cu excepția Poloniei.
Rata ocupării a avut semn pozitiv în Cehia, România și Polonia și negativ în Slovacia. Inflația a fost pozitiv asociată cu PIB-ul în Polonia și negativ în Ungaria. Studiul subliniază că aceste rezultate pot reflecta caracteristici specifice proceselor inflaționiste și ale redresării economice, nu o regulă aplicabilă tuturor statelor.
Criza globală a redus puternic creșterea între 2008 și 2010, iar Polonia a fost singura economie care nu a înregistrat o valoare negativă a creșterii PIB în 2009. Totuși, perioada de 14 ani și numărul mic de observații restrâng robustețea concluziilor. Autorii menționează și lipsa unor variabile instituționale, sociale, politice, energetice și ecologice. Prin urmare, rezultatele descriu relații estimate în eșantion, nu un clasament definitiv al politicilor de creștere.
Sursa: Determinants of Economic Growth in V4 Countries and Romania







