Economia românească traversează o perioadă de incertitudine profundă, marcată de plecarea unor mari companii și de restructurări masive în industrii-cheie.
Patru multinaționale — Carrefour, Haier, Karl Mayer și Bosch — și-au anunțat retragerea totală sau parțială din România în 2025, în timp ce alți giganți precum Aptiv, Amazon și Oracle au început procese de concedieri colective.
Peste 13.000 de locuri de muncă sunt afectate direct, iar alte mii riscă să dispară în lanțurile de furnizori și servicii. Totul se întâmplă pe fondul instabilității economice, al deciziilor fiscale imprevizibile și al unei lipse cronice de viziune guvernamentală — o combinație pe care mediul de afaceri o numește tot mai des „economia în derivă marca Bolojan”.
Gigantul francez Carrefour, prezent în România din 2001 cu peste 10.000 de angajați și 450 de magazine, și-a anunțat planul de vânzare a operațiunilor locale.
Decizia vine pe fondul unei serii de măsuri anti-retail — de la plafonarea adaosurilor la alimente până la impunerea unei cote minime de marfă românească — care au afectat profitabilitatea companiei.
Taxa de 1% pe cifra de afaceri a fost „picătura care a umplut paharul”: Carrefour estimează că măsura i-a erodat 70% din profitul net.
Banca BNP Paribas a fost deja mandatată să găsească un cumpărător pentru activele din România, ceea ce ar putea salva doar o parte din locurile de muncă.
Producătorul chinez de electrocasnice Haier a confirmat închiderea fabricii de frigidere din Ariceștii Rahtivani (Prahova), inaugurată în 2021 în urma unei investiții de 70 milioane de euro.
Cei 519 angajați își pierd locurile de muncă, în ceea ce autoritățile locale descriu drept „cea mai mare concediere colectivă din județul Prahova din ultimii 15 ani”.
Compania a motivat decizia prin scăderea abruptă a cererii europene și creșterea costurilor de producție, însă surse din industrie indică și presiunea fiscală și instabilitatea legislativă drept cauze majore.
Grupul german Karl Mayer, producător de utilaje textile, a decis închiderea completă a operațiunilor din România.
25 dintre cei 31 de angajați din Baia Mare au fost deja concediați, iar proiectele de construcție a două fabrici noi — care ar fi creat circa 700 de locuri de muncă — au fost anulate.
Tot Germania retrage și o altă investiție majoră: Bosch a renunțat la proiectul de 110 milioane de euro pentru o fabrică de mașini de spălat la Simeria, mutând investiția în Polonia, unde mediul fiscal este „mai stabil și mai predictibil”.
România pierde astfel 700 de locuri de muncă și o investiție strategică, într-un moment în care competiția pentru capital european este tot mai acerbă.
Criza din automotive lovește și România: Aptiv, furnizor american de componente auto, închide fabrica din Ineu (Arad) și concediază 800 de angajați.
În paralel, Amazon a anunțat 500 de disponibilizări la centrul din Iași, în cadrul unei restructurări globale care mută o parte din activități în India.
La doar câteva zile distanță, Oracle România a confirmat 400 de concedieri colective, echivalentul a aproape 20% din forța sa de muncă locală, în ciuda unui profit record în 2024.
Cumulat, aceste trei companii elimină 1.700 de locuri de muncă — un semnal de alarmă pentru un sector care, până recent, era considerat „motorul economiei digitale românești”.
Toate aceste retrageri și restructurări confirmă o tendință periculoasă: România devine tot mai puțin atractivă pentru investițiile străine.
În timp ce Polonia, Cehia și Ungaria oferă stabilitate fiscală, infrastructură și predictibilitate, România se confruntă cu taxe schimbate peste noapte și cu o birocrație sufocantă.
Economiștii avertizează că „efectul Bolojan” — un amestec de austeritate, populism fiscal și neîncredere între stat și investitori — riscă să ducă țara într-o recesiune industrială.
2025 marchează începutul unui nou val de dezindustrializare.
În timp ce autoritățile anunță „creștere economică sustenabilă”, fabricile se închid, investițiile fug, iar mii de români se pregătesc de șomaj.
În spatele cifrelor, rămâne o realitate crudă: România nu mai este o destinație sigură pentru capitalul străin.
Iar „modelul economic Bolojan” — bazat pe tăieri, taxe suplimentare și lipsă de strategie — riscă să devină un manual de eșec economic național.