

Propunerea de majorare graduală a contribuției la Pilonul 2 până la 6% readuce în discuție echilibrul dintre economisirea pentru viitor și presiunea imediată asupra bugetului public. APAPR susține că fondurile private au acumulat active importante și au depășit inflația pe termen lung, însă datele provin de la asociația administratorilor. Pentru stat, creșterea cotei înseamnă mai puțini bani pentru Pilonul 1, într-un moment în care deficitul bugetar limitează spațiul de manevră.
Potrivit datelor prezentate de APAPR la conferința ISF din 19 noiembrie, Pilonul 2 avea 8,5 milioane de participanți și active de 237 de miliarde de lei. Asociația afirmă că aproximativ 95,5 miliarde de lei reprezintă câștiguri obținute prin investirea contribuțiilor.
În aceeași perioadă, randamentul mediu anual indicat de APAPR a fost de 8,5%, peste inflația medie de 4,8%. Totuși, rezultatul din 2025, de 19,2%, a fost excepțional și nu poate deveni reper pentru fiecare an următor.
În prezent, contribuția este de 4,75% din salariul brut. APAPR propune majorarea graduală până la 6% în 2031, prin creșteri anuale cuprinse între 0,25 și 0,50 puncte procentuale, începând din 2028.
Calendarul este legat de angajamentele din planul bugetar-structural pe termen mediu 2025–2031, convenit de Guvern cu Comisia Europeană, potrivit sursei citate. Separat, Senatul a adoptat tacit un proiect care prevedea atingerea cotei de 6% încă din 2027, însă contribuția a rămas la nivelul actual.
Mecanismul are o consecință directă: fiecare creștere a cotei pentru Pilonul 2 reduce suma direcționată către Pilonul 1. Cum pensiile publice sunt finanțate în principal din contribuțiile curente, transferul către conturi individuale poate accentua presiunea asupra bugetului.
De aceea, implementarea lentă devine argumentul central. Statul trebuie să susțină plata pensiilor actuale, în timp ce avantajele economisirii private se materializează mai ales pe termen lung.
În același timp, APAPR susține că activele fondurilor au devenit relevante pentru economie. Conform cifrelor prezentate de asociație, fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică și reprezintă un cumpărător important de titluri de stat. APAPR mai afirmă că 95% dintre active sunt investite în România, inclusiv în companii listate și alte instrumente financiare.
Fondurile private au plătit până acum 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de pensionari și moștenitori, potrivit APAPR. Spre deosebire de pensia publică, activele din Pilonul 2 aparțin participanților și pot fi moștenite.
Cu toate acestea, performanța trecută trebuie separată de așteptările viitoare. Sistemul a traversat și perioade cu scăderi, iar randamentele depind de piețele financiare, de economie și de evoluția titlurilor de stat. În plus, concentrarea investițiilor în România leagă o parte importantă a economiilor private de situația finanțelor publice și a economiei locale.
Administratorii cer și actualizarea stimulentelor pentru Pilonul 3. Plafonul anual de deducere fiscală este de 400 de euro pentru contribuția individuală, la care se poate adăuga aceeași sumă pentru contribuția angajatorului. APAPR consideră că limita nu mai reflectă creșterea salariilor și propune un plafon raportat la salariul minim.
Prin urmare, creșterea contribuției la Pilonul 2 poate consolida economisirea privată și finanțarea economiei, dar implică presiuni bugetare pe termen scurt. Calendarul gradual limitează efectul imediat, fără să elimine nevoia statului de a echilibra cele două sisteme.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.







