

Necesarul brut de finanțare al României este estimat la 248 de miliarde de lei în 2027, cu aproximativ 31 de miliarde mai puțin decât nivelul calculat pentru 2026. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, diferența ar rezulta din reducerea deficitului și din diminuarea sumelor necesare pentru rambursarea datoriilor ajunse la scadență. Totuși, proiecția nu este definitivă și depinde de execuția bugetară din 2026, precum și de forma finală a bugetului pentru anul următor.
Necesarul brut de finanțare reunește două obligații distincte ale statului. Prima este acoperirea deficitului bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile publice. A doua este refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență.
Pentru 2026, necesarul total este estimat la 279 de miliarde de lei. Aproximativ 130 de miliarde de lei, echivalentul a 47%, ar urma să finanțeze deficitul, în timp ce 149 de miliarde sunt destinate rambursării datoriilor contractate anterior.
Așadar, mai mult de jumătate din necesarul brut nu reprezintă cheltuieli noi. Suma acoperă înlocuirea unor împrumuturi vechi cu finanțări noi, mecanism cunoscut drept rostogolirea datoriei. De aceea, statul continuă să se împrumute chiar și atunci când deficitul începe să scadă.
Datele prezentate de ministrul Finanțelor arată că datoria scadentă în 2026 provine din mai multe serii de împrumuturi. Aproximativ 47,4 miliarde de lei au fost contractate în 2025, 23,4 miliarde în 2024, iar 24,1 miliarde în 2023.
Alte 5,1 miliarde de lei provin din împrumuturi contractate în 2022, în timp ce 49 de miliarde reprezintă datorii mai vechi. În total, aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria ajunsă la scadență în 2026, provin din finanțări atrase în 2024 și 2025.
Potrivit explicațiilor lui Alexandru Nazare, folosirea mai intensă a împrumuturilor pe termen scurt, în perioade de incertitudine politică și fiscală, a concentrat obligațiile de plată în 2026. Pentru 2027, scadențele mai reduse ar contribui la diminuarea necesarului total.
O scădere a necesarului brut nu înseamnă automat și o reducere proporțională a costurilor bugetare. Dobânzile sunt influențate de nivelul datoriei acumulate, de maturitatea împrumuturilor și de condițiile de refinanțare.
Ministrul Finanțelor a subliniat că presiunea dobânzilor din 2026 reflectă atât deficitul curent, cât și refinanțarea datoriei contractate în anii anteriori. Împrumuturile reînnoite la dobânzi mai mari pot majora cheltuielile publice în anii următori, chiar dacă deficitul scade.
În acest context, forma finală a bugetului pentru 2027 va fi esențială. Veniturile trebuie fundamentate realist, iar cheltuielile și investițiile stabilite în funcție de resursele disponibile.
Estimarea pentru 2027 indică o presiune de finanțare mai redusă, dar nu elimină riscurile asociate datoriei și dobânzilor. Cifra de 248 de miliarde de lei trebuie privită ca un punct de plecare, până la închiderea execuției bugetare și aprobarea noului buget.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de monitorulcj.ro.







