Joseph Stiglitz, economist laureat al Premiului Nobel, avertizează asupra unei “dictaturi private” în Statele Unite, unde concentrarea puterii economice în mâinile câtorva corporații, în special în industria mass-mediei, erodează democrația și creează inegalități profunde. Dar această stare se extinde cu rapiditate și peste Europa, inclusiv peste România!
Comparând situația actuală cu epoca monopolilor din industriile de cărbune, oțel și petrol din secolul al XIX-lea, Stiglitz subliniază pericolul reprezentat de controlul informației. Spre deosebire de monopolurile din industriile clasice, acestea din urmă controlează fluxul informațional, modelând opiniile și convingerile publice. Este o ideologizare organizată și impusă de mediul privat corporatist.
“Am privatizat propaganda,” spune Stiglitz, referindu-se la capacitatea sectorului privat de a inunda ecosistemul informațional cu dezinformare și mituri, fenomen amplificat de rețelele sociale. Această “poluare informațională” este o cauză majoră a ascensiunii populismului autoritar, legat direct de politicile neoliberale. Neoliberalismul, potrivit lui Stiglitz, a dat corporațiilor o libertate excesivă, exploatând populația și creând inegalități uriașe.
“Libertatea unora este lipsa libertății altora,” afirmă el, citându-l pe Isaiah Berlin. Corporațiile, asemenea unor “lupi,” profită de “oi,” adică cetățenii obișnuiți, generând resentimente și furie. Promisiunile economice ale neoliberalismului nu s-au materializat pentru majoritatea americanilor, creând neîncredere în sistemul politic și generând un vid umplut de populismul autoritar. Ascensiunea lui Donald Trump exemplifică acest fenomen. Trump, în viziunea lui Stiglitz, a capturat Partidul Republican, adoptând o platformă naționalistă, opusă globalismului și comerțului liber promovate de republicanii tradiționali.
Stiglitz subliniază că regimurile autoritare nu se nasc neapărat în statele cu intervenție excesivă a guvernului, ci în cele unde statul face prea puțin pentru cetățeni. În SUA, inegalitățile economice, combinate cu o lipsă de servicii sociale adecvate (sănătate, educație, pensii), alimentează sentimentul de nedreptate și furie. Deși PIB-ul este ridicat, standardul de viață și bunăstarea americanilor sunt scăzute, reflectate în speranța de viață, care este în scădere și prezintă disparități semnificative între clasele sociale.
Mai mult, Joseph Stiglitz denunță existența unei oligarhii americane, unde miliardari precum Elon Musk beneficiază de finanțare substanțială de la stat, dar promovează simultan un discurs libertar și anti-guvernamental. Aceste oligarhii, controlând părți importante ale mass-media și ale rețelelor sociale, își modelează propria imagine și influențează percepția publică asupra propriilor acțiuni.
În final, Stiglitz critică deturnarea conceptului de libertate de către neoliberalism. Libertatea, în această perspectivă, a fost reinterpretată în favoarea corporațiilor, în detrimentul libertății individuale și sociale. El își propune să recâștige conceptul de libertate pentru stânga, subliniind rolul politicii progresive în crearea unei societăți mai juste și mai echitabile. Această reevaluare a libertății este esențială pentru combaterea “dictaturii private” și restabilirea democrației în Statele Unite.