Barometrul IPEP din septembrie–octombrie 2026 indică o combinație între preferințe electorale fragmentate, neîncredere în liderii politici și dificultăți economice declarate la nivelul gospodăriilor. În eșantionul de 502 de persoane, 83,1% consideră că România merge într-o direcție greșită, iar 42,2% spun că veniturile acoperă cu greu strictul necesar sau doar nevoile de bază. Rezultatele trebuie citite ca opinii ale participanților la cercetare, nu ca o măsurare completă a întregii populații.
Potrivit cercetării prezentate de EcoCapital, PSD este indicat de 16,5% dintre respondenți, PNL de 14,1%, iar un partid ipotetic al lui Călin Georgescu de 13,1%. USR obține 11,2%, în timp ce AUR este menționat de 10,8%.
PSD, PNL, USR și AUR însumează 52,6% din răspunsuri. Restul de 47,4% include susținători ai altor formațiuni sau ai unor candidați independenți, persoane care nu ar vota și respondenți indeciși. Această pondere nu poate fi tratată integral drept respingere a sistemului politic, deoarece reunește categorii cu motivații diferite.
Separat, AUR și formațiunea ipotetică asociată lui Călin Georgescu ajung la 23,9% cumulat. Calculul nu indică însă un transfer electoral posibil și nici nu demonstrează că cele două electorate ar acționa împreună.
În total, 83,1% dintre participanți apreciază că România evoluează într-o direcție greșită, față de 16,1% care văd o direcție bună. Proporția celor fără opinie este de 0,8%.
Evaluarea negativă apare în toate principalele grupuri politice analizate. Ea ajunge la 96,3% în rândul susținătorilor AUR, la 88% între cei care indică PSD, la 62,5% în cazul USR și la 57,7% printre respondenții care preferă PNL.
Totuși, o percepție nefavorabilă asupra direcției țării nu dovedește automat intenția de a schimba opțiunea electorală. Sondajul măsoară răspunsuri asociate, nu relații cauzale.
Componenta economică a cercetării arată că 16,1% dintre respondenți nu își acoperă nici strictul necesar. Alți 26,1% afirmă că veniturile ajung doar pentru nevoile de bază.
Împreună, cele două categorii reprezintă 42,2% din eșantion și indică dificultăți economice semnificative în rândul participanților. În plus, 44,6% declară că au un trai decent, dar nu își permit cumpărături foarte scumpe, iar 12,4% spun că pot economisi sau cumpăra bunuri de valoare.
Aceste răspunsuri oferă un context social pentru opiniile politice, însă cercetarea nu stabilește că situația financiară determină o anumită preferință electorală.
IPEP precizează că studiul a inclus 502 persoane din zece județe și municipiul București, folosind o eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială. Marja de eroare declarată este de plus sau minus 4,38 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%, cu mențiunea efectelor specifice eșantionării multistadiale.
Rezultatele nu redistribuie răspunsurile celor indeciși sau ale persoanelor care nu intenționează să voteze. De asemenea, cercetarea nu a inclus zonele cu populație majoritar maghiară, aspect relevant pentru interpretarea rezultatului UDMR.
Barometrul surprinde un eșantion marcat simultan de neîncredere politică, percepții negative asupra direcției țării și dificultăți economice. Datele sunt relevante pentru descrierea opiniilor măsurate, însă nu pot demonstra singure cauze, transferuri electorale sau tendințe valabile automat pentru întreaga Românie.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de EcoCapital.RO.
