Rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, potrivit celei mai recente minute a ședinței de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR). Noua estimare este mai pesimistă decât cea anterioară, care indica un nivel de 8,8% pentru aceeași perioadă.
Potrivit BNR, inflaţia va continua să scadă ulterior, ajungând la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, însă și aceste valori sunt mai ridicate decât prognozele precedente (3% și respectiv 2,7%).
Perspective mai slabe decât se estima anterior
Membrii Consiliului de administraţie au subliniat că noua proiecție indică o înăsprire semnificativă a perspectivei inflației, în special în prima parte a intervalului analizat.
Inflația este așteptată să scadă doar moderat în următoarele trei trimestre și să evolueze pe o traiectorie fluctuantă și mult mai ridicată față de estimările anterioare. În plus, reintrarea în intervalul țintei de inflație este prognozată pentru trimestrul I 2027, cu o întârziere de șase luni față de estimarea BNR din august.
Ce a determinat deteriorarea prognozei
BNR identifică mai mulți factori care au împins prognoza în sus:
expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică; majorarea TVA și a accizelor, care a generat creșteri rapide în prețurile bunurilor cu impact direct în coșul de consum; efecte puternice asupra componentei de bază a inflației (CORE2 ajustat), care va rămâne ridicată până în a doua jumătate a anului 2026.
În aceste condiții, efectele dezinflaționiste ale ofertei vor fi vizibile doar pe termen scurt (în special pe segmentele combustibili, tutun și prețuri administrate), urmând să se intensifice abia în trimestrul III 2026, când se vor epuiza influențele creșterilor de taxe și ale eliminării plafonării la energie.
Riscuri privind anticipațiile inflaționiste
Membrii Consiliului au atras atenția că menținerea inflației la un nivel ridicat timp de trei trimestre consecutiv poate afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mediu. La aceasta se adaugă:
volatilitatea prețurilor la alimente, incertitudinile legate de prețurile gazelor naturale, deviația persistentă de la ținta de inflație din ultimii ani.
Totuși, Consiliul apreciază că actualul puseu inflaționist este generat în principal de șocuri exogene și tranzitorii, care ar urma să se estompeze începând cu trimestrul III 2026.
Impact asupra consumului și investițiilor
Pachetele de măsuri fiscal-bugetare adoptate în 2025 vor avea un impact vizibil asupra:
cererii de consum, prin restrângerea veniturilor reale ale populației, activității investiționale, prin presiuni asupra bugetelor publice și asupra mediului privat.
BNR estimează că puterea de cumpărare va scădea temporar, dar structura cererii agregate se va îmbunătăți gradual, cu o pondere mai mare a investițiilor până în 2027.
Inflația de bază rămâne ridicată
Inflația CORE2 ajustat va urma o traiectorie similară celei generale:
8,1% în decembrie 2025 (față de 6,8% în estimarea anterioară), 3,8% în decembrie 2026, 2,3% în septembrie 2027.
Scăderea va fi lentă, iar efectele dezinflaționiste se vor manifesta clar abia după trimestrul III 2026.
BNR menține dobânzile nemodificate
În ședința din 12 noiembrie, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate:
menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, menținerea ratei Lombard la 7,50%, menținerea ratei facilității de depozit la 5,50%, păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii în lei și valută.