Specialiștii avertizează: unii antreprenori pot ajunge să plătească până la 60% din cifra de afaceri. Statul compensează prin taxe slăbiciunea propriilor reforme?

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende crește la 16%, marcând sfârșitul unei perioade de aproape 10 ani în care mediul de afaceri s-a bucurat de un regim fiscal stimulativ. Măsura, introdusă în pachetul de consolidare fiscală 2025–2028, este justificată de Guvern prin nevoia creșterii veniturilor bugetare și alinierii la „modelele europene”.

În realitate, spun experții, ea pune presiune maximă pe antreprenori, mai ales pe firmele mici și pe cei din sectorul serviciilor.

Un salt de la 5% la 16%: finalul unui regim fiscal prietenos

Dividendele au fost impozitate cu doar 5% între 2016 și 2022, o măsură care a stimulat reinvestirea capitalului, dezvoltarea IMM-urilor și creșterea numărului de microîntreprinderi. Guvernul a început însă să crească treptat povara fiscală:

• 5% (2016–2022)
• 8% (2023)
• 10% (2025)
• 16% din 2026

Ministerul Finanțelor estimează că noua cotă va aduce 3 miliarde lei în plus anual la buget — o sumă importantă, dar obținută pe seama capitalului privat autohton.

Antreprenorii, loviți de dublă impozitare: în unele domenii pot ajunge să cedeze statului până la 60%

Un antreprenor care obține profit în 2026 va plăti:

• 16% impozit pe profit
• 16% impozit pe dividende la retragerea banilor

În sectoarele unde cheltuielile sunt reduse (servicii, consultanță, IT freelance), povara finală poate deveni sufocantă.

„În funcție de marja de profit, un antreprenor poate ajunge să dea statului între 15% și 50–60% din profit, în unele cazuri chiar raportat la cifra de afaceri”, explică strategul financiar Ioana Arsenie.

Ea avertizează că multe companii mici trebuie să își refacă modelele financiare pentru a evita situația în care taxarea cumulată devine mai mare decât cea aferentă unui salariu.

Discrepanțe mari: salariile rămân la 10%, chirii la 8%, drepturi de autor la 6%

Noile cote accentuează un paradox fiscal:

• salariile sunt impozitate cu 10%,
• veniturile din chirii cu 8%,
• drepturile de autor cu 6%,
• dar dividendele ajung la 16%, deși presupun risc, investiție și capital blocat.

Această lipsă de coerență fiscală poate afecta investițiile și apetitul pentru antreprenoriat, în special într-o economie deja fragilă.

Risc major: capitalul românesc poate fugi din economie

În timp ce guvernul justifică măsura prin necesitatea eliminării „privilegiilor”, investitorii avertizează asupra riscului real:

• retragerea capitalului din companii românești
• închiderea unor firme mici
• migrarea către soluții fiscale externe
• scăderea investițiilor în economie
• descurajarea antreprenorilor aflați la început

„Impozitarea tinde să se uniformizeze, dar diferența între riscul antreprenorial și veniturile pasive devine ignorată fiscal”, spune Arsenie.

Statul crește taxele, dar evită reforma reală

Creșterea impozitului pe dividende semnalează încă o dată strategia clasică a statului român:
mai multă taxare, mai puțină reformă.

Firmele mici – motorul economiei – riscă să fie cele mai afectate. Iar în lipsa unor politici care să stimuleze investiția, productivitatea și digitalizarea, creșterea fiscalității riscă să devină doar o sursă de bani pe termen scurt, cu consecințe negative pe termen lung.