Imaginea de „om al stabilității” pe care Ilie Bolojan încearcă să o proiecteze se prăbușește în fața realităților economice tot mai dure cu care se confruntă România. Sub conducerea sa, guvernul a aplicat un pachet agresiv de măsuri care nu doar că nu au adus echilibru, ci au adâncit dramatic sărăcia și au sufocat clasa de mijloc.

În timp ce inflația erodează puterea de cumpărare, Bolojan a înghețat salariile bugetarilor și a limitat majorările din mediul privat prin politici fiscale care au crescut costurile companiilor. Familiile românești trăiesc cu venituri stagnante într-o economie în care totul se scumpește, iar statul le răspunde cu austeritate.

Taxele pe locuințe au fost dublate, fără o justificare economică reală, împingând sute de mii de proprietari în dificultate financiară. Nu este o reformă, ci o pedeapsă pentru cetățenii care muncesc și încearcă să-și păstreze stabilitatea într-o perioadă de criză.

La aceste măsuri se adaugă impozitarea pensiilor și eliminarea unor facilități fiscale de care depindeau firmele mici și mijlocii, exact segmentul care ține economia vie. Politicile lui Bolojan au accelerat falimentele, au blocat investițiile și au redus consumul, aruncând România într-o spirală de stagnare și frustrare socială.

În loc de stabilitate, românii primesc un regim dur de austeritate care amintește de cele mai negre perioade economice. În loc de protecție, primesc taxe mai mari, costuri crescute și promisiuni vagi despre o „normalizare” care nu se vede nicăieri.

Bolojan nu stabilizează România, o fragilizează. Nu ridică nivelul de trai, îl prăbușește. Măsurile sale lovesc în milioane de familii și alimentează un climat de nesiguranță economică ce devine tot mai greu de suportat.

Pentru românii care simt pe pielea lor efectele acestor decizii, un singur lucru este limpede: actuala guvernare nu este soluția, ci cauza directă a adâncirii sărăciei și a unei crize economice care pare să nu se mai sfârșească.