Cazul Gazprom ING pune în discuție limita până la care o bancă poate renunța la un client asociat unui grup de stat rus, fără ca entitatea respectivă să fie ea însăși sancționată. Tribunalul din Amsterdam a cerut ING să păstreze conturile unei filiale Gazprom până la identificarea unei alternative. Judecătorul a acordat greutate continuității plăților și faptului că nu au fost prezentate tranzacții suspecte, fără să ignore preocupările băncii privind monitorizarea, riscurile de conformitate și imaginea publică.

Litigiul a fost deschis de Gazprom International Projects, companie înregistrată în Olanda și parte a grupului Gazprom International. Potrivit relatării HotNews.ro, contul deschis la ING reprezenta singurul instrument de plată al grupului rus în Europa.

ING anunțase încă din decembrie 2023 că intenționează să încheie relația bancară, pe fondul sancțiunilor europene adoptate după invazia Rusiei în Ucraina. Banca a acordat ulterior mai multe termene, ultimul fiind stabilit pentru 1 octombrie 2026, pentru ca firma să își găsească un alt furnizor.

De ce a intervenit instanța în cazul Gazprom ING

Gazprom a susținut că 15 bănci, din Uniunea Europeană și din afara acesteia, au refuzat să îi deschidă un cont. Compania a avertizat că pierderea accesului la ING ar putea afecta plata taxelor în Olanda și Regatul Unit, precum și plata salariilor și a serviciilor contractate.

Argumentul central al ING nu a fost că filiala olandeză ar încălca direct sancțiunile. Compania nu este inclusă în lista europeană relevantă, însă legăturile cu un grup controlat de statul rus și activitatea din sectorul energetic au fost prezentate drept surse de risc.

În viziunea băncii, aceste riscuri impun verificări permanente și costisitoare. ING a invocat, de asemenea, posibilitatea unui prejudiciu reputațional: continuarea relației ar putea crea impresia că banca sprijină indirect interese asociate războiului Rusiei.

Tribunalul a tratat separat cele trei planuri. Faptul că Gazprom este legat de statul rus și activează în energie nu echivalează, în sine, cu existența unei sancțiuni aplicabile filialei. În plus, instanța a remarcat că ING nu a indicat operațiuni dubioase sau suspecte în tranzacțiile analizate.

Judecătorul a apreciat că Gazprom a depus suficiente eforturi pentru a găsi o bancă alternativă. Totodată, a observat că șansele de succes rămân reduse tocmai din cauza conexiunilor cu Rusia și a contextului geopolitic. Prin urmare, compania trebuie să continue căutările, dar ING nu poate închide deocamdată conturile.

Decizia acordă prioritate continuității serviciilor, nu unei obligații permanente de a menține relația. Ea arată că retragerea de-risc trebuie calibrată în raport cu statutul juridic al clientului și cu dovezile concrete privind riscurile de spălare a banilor sau alte încălcări.

În același timp, instanța nu a anulat preocupările ING privind costurile de monitorizare și reputația. Acestea pot justifica o despărțire ulterioară, însă, în dosarul analizat, nu au fost suficiente pentru a lăsa compania fără un canal bancar funcțional.

Hotărârea nu obligă ING să păstreze definitiv relația cu Gazprom și nici nu elimină riscurile asociate grupului rus. Ea stabilește însă că retragerea de-risc nu poate produce imediat întreruperea unor servicii esențiale atunci când entitatea nu este sancționată, nu sunt indicate operațiuni suspecte, iar alternativa bancară nu există încă. Pentru bancă, decizia transformă închiderea contului într-un proces gradual, condiționat de o soluție practică pentru client.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.