România a obținut includerea posibilității de continuare a ajutoarelor naționale tranzitorii în textul de compromis pentru viitoarea Politică Agricolă Comună. Totuși, acest pas nu reprezintă o decizie definitivă privind plățile de după 2027. Prevederea trebuie păstrată în negocierile următoare și în regulamentul final al Uniunii Europene. Pentru fermieri, miza este predictibilitatea sprijinului, în timp ce autoritățile urmăresc și flexibilitatea finanțării agriculturii.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și relatate de Digi24, Președinția Consiliului UE a acceptat includerea continuării acestui mecanism în proiectul regulamentului pentru PAC după 2027. Mențiunea a fost consemnată după reuniunea AgriFish desfășurată la Luxemburg, în 26 și 27 octombrie.
Ajutoarele naționale tranzitorii sunt plăți finanțate din bugetul național, dar acordate în cadrul regulilor Politicii Agricole Comune. Prin urmare, ele oferă un sprijin suplimentar anumitor categorii de fermieri și pot contribui la menținerea activității în exploatații.
În această etapă, includerea în textul de compromis arată că propunerea României a intrat în baza de negociere a statelor membre. Nu rezultă însă că fermierii vor primi automat aceste plăți după 2027. Regulamentul trebuie negociat și adoptat în forma finală, iar prevederea privind sprijinul național trebuie menținută până la încheierea procedurii europene.
Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat păstrarea acestei posibilități drept principala prioritate a României. Așadar, rezultatul actual trebuie privit ca un pas în procesul de negociere, nu ca o confirmare a viitoarelor alocări.
Autoritățile române cer și o finanțare considerată adecvată pentru Politica Agricolă Comună din perioada 2028-2034. În paralel, România susține reducerea diferențelor dintre nivelurile subvențiilor acordate fermierilor din statele membre.
Un alt obiectiv este păstrarea caracterului opțional al plafonării și reducerii progresive a plăților pe suprafață. Aceste mecanisme pot limita sau diminua sprijinul primit de exploatațiile agricole, în funcție de valoarea totală a plăților. România nu dorește ca aplicarea lor să devină obligatorie.
De asemenea, Ministerul Agriculturii susține includerea anumitor investiții în infrastructura de irigații în categoria investițiilor neproductive. În această variantă, fermierii, organizațiile și grupurile acestora ar putea avea acces la finanțare pentru asemenea proiecte.
Ministerul mai solicită simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor. Potrivit poziției prezentate de autorități, pierderile provocate de fenomene care afectează producția ar trebui evaluate separat pentru fiecare cultură sau specie de animale.
În plus, discuțiile europene au inclus negocieri privind reluarea exporturilor românești de ovine către state din afara Uniunii Europene. Conform MADR, obiectivul este identificarea unei soluții pentru ridicarea restricțiilor, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare.
Pentru România, includerea ajutoarelor naționale tranzitorii în textul de compromis este un câștig de etapă, nu o garanție bugetară pentru fermieri. Rezultatul concret va depinde de negocierile europene următoare și de forma finală a regulamentului PAC pentru perioada 2028-2034.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
