În 2026, impozitul pe venitul persoanelor fizice variază semnificativ în Europa, reflectând modele fiscale diferite între statele nordice, vestice și estice ale continentului. Datele recente arată că unele țări aplică rate foarte ridicate pentru persoanele cu venituri mari, în timp ce altele mențin cote scăzute pentru a stimula competitivitatea economică și atragerea forței de muncă.

La vârful clasamentului se situează Danemarca, cu o rată maximă de impozit pe venit de aproximativ 60,5%, una dintre cele mai ridicate din Europa. Urmează Franța și Austria, unde limitele superioare ale taxării depășesc 55%, reflectând sisteme fiscale progresive complexe. Rate similare, peste 50%, sunt aplicate și în Spania, Belgia, Portugalia sau Suedia, state care finanțează prin impozitare ridicată servicii sociale extinse și politici de protecție socială.

Pe de altă parte, în Europa Centrală și de Est se regăsesc cele mai scăzute cote pentru impozitul pe venit. România și Bulgaria aplică un impozit fix de doar 10%, cel mai redus nivel din regiune, ceea ce le face atractive pentru angajați și investitori, în special în contextul mobilității forței de muncă în Uniunea Europeană.

Aceste diferențe evidențiază abordări fiscale divergente în interiorul Europei: statele nordice și vestice prioritizează finanțarea generoasă a serviciilor publice prin impozite înalte, în timp ce economiile din est mizează pe cote unice reduse pentru a susține creșterea economică și competitivitatea. În 2026, dezbaterea privind echilibrul între fiscalitate și atractivitatea economică rămâne un subiect central pe agenda guvernelor europene.