Șapte organizații care reprezintă investitorii străini din România cer Guvernului Niculescu măsuri pentru consolidarea fiscală, reducerea deficitului și creșterea competitivității economiei. Solicitările apar după o întâlnire cu premierul Luca Niculescu și membri ai Cabinetului. Pachetul propus combină disciplina finanțelor publice cu reducerea unor costuri fiscale și administrative pentru companii. Investitorii nu au oferit însă detalii privind un calendar pentru adoptarea euro.
AHK, AmCham, BRCC, CCIFER, Consiliul Investitorilor Străini, CCIpR și NRCC susțin că stabilitatea fiscală este esențială pentru o piață competitivă. În comunicatul comun, organizațiile leagă acest obiectiv de reducerea deficitului bugetar, scăderea inflației și aplicarea unor reforme structurale.
Pentru firme, o traiectorie bugetară mai clară poate reduce incertitudinea privind taxele, costurile de finanțare și deciziile de investiții. În același timp, consolidarea fiscală presupune măsuri care să limiteze dezechilibrele statului, fără să afecteze disproporționat activitatea companiilor productive.
Una dintre cererile concrete este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027. Organizațiile nu au prezentat, potrivit informațiilor publicate de HotNews, o estimare a impactului bugetar al renunțării la această taxă.
Eliminarea IMCA ar modifica regimul fiscal aplicat anumitor companii și ar putea reduce presiunea asupra firmelor cu cifre de afaceri mari, dar marje de profit mai reduse. Efectul final ar depinde de soluția care va înlocui veniturile respective sau de măsurile prin care statul va compensa eventualul minus bugetar.
Investitorii cer, de asemenea, punerea în aplicare a schemelor de ajutor de stat incluse în pachetul de relansare economică. Sursa nu precizează valoarea acestor scheme, criteriile de acces sau calendarul implementării, astfel că impactul lor asupra investițiilor nu poate fi evaluat în această etapă.
Pe partea sectorială, mediul de afaceri propune schimbarea mecanismului de colectare a TVA pentru combaterea evaziunii. O administrație fiscală mai eficientă ar putea crește veniturile fără majorarea cotelor, însă rezultatul depinde de digitalizarea procedurilor, controlul lanțurilor comerciale și capacitatea instituțiilor de a procesa datele.
Organizațiile solicită și energie la prețuri competitive pentru industrie, precum și digitalizarea mai rapidă a serviciilor publice. Cele două direcții pot influența direct costurile operaționale și timpul necesar pentru interacțiunea firmelor cu administrația, dar comunicatul nu include ținte măsurabile pentru aplicarea lor.
Pe termen scurt, investitorii cer un parcurs coerent al reformelor structurale, aliniat obiectivului de aderare la OCDE. Pe termen mai lung, propun lansarea unui proiect național pentru adoptarea monedei euro, susținut de Guvern, Banca Națională și ceilalți actori relevanți.
Solicitarea privind euro rămâne, deocamdată, una de principiu. Organizațiile nu au indicat o dată țintă, iar lipsa unui calendar nu permite evaluarea etapelor necesare sau a condițiilor economice pentru trecerea la moneda unică.
Solicitările investitorilor conturează o combinație dificilă: mai multă disciplină bugetară, dar și reducerea unor poveri fiscale pentru companii. Efectele asupra economiei și bugetului vor depinde de modul în care Guvernul va ordona măsurile, de calendarul reformelor și de capacitatea administrației de a îmbunătăți colectarea fără a transfera costurile către firmele conforme.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
