Verificările ANAF Antifraudă asupra unui grup de opt firme au dus la reevaluarea cazului de rambursări de TVA. Prejudiciul estimat depășește 100 de milioane de lei, dar suma nu reprezintă o singură categorie de pierderi. Autoritățile separă obligațiile fiscale neachitate de componentele asociate unor posibile fapte de delapidare și spălare a banilor.
În martie, ANAF indica rambursări de TVA nedatorate de peste 18 milioane de lei. Ulterior, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a comunicat că prejudiciul total calculat trece de 100 de milioane de lei.
Creșterea provine din reunirea mai multor componente. Peste 81 de milioane de lei reprezintă prejudiciul fiscal propriu-zis. Calculul include TVA, impozit pe profit, impozit pe venituri din alte surse și taxe sau contribuții salariale reținute, dar nevirate.
Separat, inspectorii au evaluat la peste 19 milioane de lei sumele asociate unor posibile acte de delapidare și spălare a banilor. În același timp, rambursările și compensările de TVA încasate efectiv de la buget au depășit 26 de milioane de lei.
Potrivit informațiilor prezentate de DGAF și relatate de HotNews, firme controlate de aceleași persoane ar fi emis facturi de avans fără operațiuni economice reale. Documentele măreau TVA-ul deductibil și permiteau solicitarea unor rambursări de la buget.
După încasarea banilor, facturile erau stornate. În plus, verificările au identificat facturări sau refacturări reciproce pentru servicii, mărfuri și materiale de construcții despre care inspectorii susțin că nu aveau un corespondent economic real.
Astfel, documentele puteau crea aparența unor livrări și servicii. Firma aflată la capătul lanțului deducea TVA-ul și solicita restituirea acestuia. Una dintre societăți era implicată în dezvoltarea unui ansamblu imobiliar din sud-vestul Capitalei.
DGAF descrie separat un mecanism bazat pe creanțe artificiale, adică datorii create între companiile din grup. Ulterior, aceste creanțe ar fi fost cesionate către persoane fizice la valori subevaluate.
Inspectorii consideră că operațiunile au permis scoaterea unor bani din firme. În opinia lor, rezultatul putea produce prejudicii pentru societăți și pentru partenerii de afaceri de bună-credință.
Dosarul vizează opt persoane juridice și 12 persoane fizice. ANAF nu a publicat identitățile acestora. În etapa inițială, instituția afirma că grupul era controlat în fapt de o singură persoană, iar administratorii oficiali ar fi fost apropiați sau cunoștințe ale acesteia.
ANAF a instituit atunci sechestru pe 46 de imobile și pe 5.386 de metri pătrați de teren intravilan.
Documentația a fost transmisă organelor de urmărire penală. Inspectorii apreciază că faptele ar putea întruni elementele unor infracțiuni precum evaziunea fiscală, delapidarea și spălarea banilor.
Aceste evaluări nu echivalează însă cu o condamnare. Procurorii stabilesc încadrarea juridică și decid asupra etapelor anchetei, iar vinovăția poate fi stabilită numai de instanță, printr-o hotărâre definitivă.
ANAF a mai indicat că aceleași firme sunt cercetate și în legătură cu alte fapte menționate într-un comunicat al Parchetului General din 12 august 2026. Instituția a avertizat și cumpărătorii interesați de locuințe vândute înainte de finalizarea proiectelor.
Prin urmare, ofertele cu discounturi mari pentru plata integrală în avans pot ascunde riscuri atunci când lipsesc garanțiile solide și verificarea situației juridice a imobilului. Cazul arată cum o verificare fiscală poate scoate la iveală obligații și fluxuri financiare mai ample. Totuși, diferența dintre suspiciunea fiscală, acuzația penală și răspunderea stabilită prin hotărâre judecătorească trebuie păstrată clar până la finalizarea procedurilor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
