O propunere de modificare a Codului fiscal ar putea extinde excepția fiscală aplicată contractelor part-time ale elevilor și studenților cu vârsta de până la 26 de ani. Dacă proiectul va fi adoptat, criteriul privind statutul educațional ar fi eliminat, iar limita de vârstă ar deveni principalul reper. Inițiatorii susțin că măsura ar putea reduce costurile angajării tinerilor fără experiență. Totuși, datele invocate despre tinerii NEET oferă doar context și nu pot demonstra singure eficiența viitoarei politici.
În cazul unui contract individual de muncă part-time, atunci când venitul este sub salariul minim, contribuțiile sociale se calculează, ca regulă generală, la nivelul salariului minim. Astfel, baza de calcul poate depăși venitul efectiv obținut, iar costul suportat pentru un contract cu puține ore poate crește.
Potrivit informațiilor publicate de Mediafax, elevii și studenții cu vârsta de până la 26 de ani beneficiază în prezent de o excepție. Pentru această categorie, contribuțiile nu sunt raportate la salariul minim atunci când venitul din contractul part-time este mai mic decât acesta.
Propunerea legislativă urmărește eliminarea condiției ca persoana să fie înscrisă într-o formă de învățământ. Prin urmare, același regim ar putea fi aplicat și tinerilor care și-au finalizat studiile, le-au întrerupt sau nu mai urmează un program educațional.
Modificarea ar viza categoria persoanelor căreia i se aplică excepția din Codul fiscal, nu regimul juridic general al contractelor cu timp parțial. Așadar, proiectul nu ar crea o formă distinctă de angajare, ci ar schimba condițiile de acces la calculul derogatoriu al contribuțiilor sociale.
Inițiatorii argumentează că sarcina fiscală actuală poate fi disproporționată față de venitul unui angajat cu program redus. În cazul tinerilor aflați la început de carieră, ei consideră că aceste costuri pot determina angajatorii să evite oferirea unor locuri de muncă part-time.
Proiectul include și situația tinerilor NEET, adică a celor care nu lucrează și nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională. În expunerea de motive sunt citate date Eurostat pentru 2025, potrivit cărora 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în această categorie, față de o medie de 11% la nivelul Uniunii Europene.
Aceste cifre descriu amploarea unei probleme de integrare pe piața muncii, dar au limite în raport cu proiectul. Intervalul statistic de 15-29 de ani este mai larg decât grupa vizată de inițiativă, respectiv tinerii de până la 26 de ani. În plus, indicatorul NEET nu arată câte persoane ar fi angajate datorită reducerii contribuțiilor și nici dacă acele contracte ar deveni ulterior locuri de muncă stabile.
Propunerea este susținută de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR și a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, potrivit sursei citate. Cu toate acestea, avizul nu înseamnă că modificarea este deja în vigoare. Aplicarea ar depinde de parcurgerea procedurii legislative și de adoptarea textului final.
Inițiatorii prezintă munca part-time ca pe o posibilă etapă de intrare în activitate, nu ca pe o soluție permanentă pentru tineri. Rămâne de verificat dacă avantajul fiscal s-ar reflecta efectiv în mai multe angajări, în venituri nete mai mari sau doar în costuri mai mici pentru angajatori.
Prin urmare, extinderea excepției fiscale ar putea elimina o diferență de tratament între tinerii aflați în educație și cei care nu mai sunt înscriși într-un program. Totuși, impactul real asupra angajării, veniturilor și stabilității contractelor va putea fi evaluat numai după eventuala aplicare a măsurii.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Mediafax.
