

Prețul laptelui la raft nu este o simplă extensie a sumei plătite fermierului. Între fermă și supermarket apar costuri pentru colectare, transport, procesare, ambalare, depozitare, distribuție și comercializare, la care se adaugă taxarea aplicabilă. De aceea, pentru a înțelege traseul economic al unui litru, costurile trebuie separate de marjele comerciale.
Punctul de pornire este prețul plătit fermierului pentru laptele crud. Această valoare poate fi influențată de calitate, cantitate, sezonalitate, condițiile contractuale și costurile de producție ale fermei.
Totuși, venitul obținut de fermier nu trebuie confundat cu profitul. Hrana animalelor, energia, forța de muncă, medicamentele, întreținerea echipamentelor, amortizarea și costurile financiare pot absorbi o parte importantă din această sumă. În plus, structura cheltuielilor diferă de la o exploatație la alta, astfel că un singur preț nu descrie situația tuturor producătorilor.
După muls, laptele este colectat și transportat către unitatea de procesare. În această etapă intră combustibilul, întreținerea vehiculelor, refrigerarea, verificările de calitate și organizarea rutelor, iar distanța până la fermă poate modifica valoarea costului pe litru.
Procesarea adaugă cheltuieli pentru recepție, pasteurizare, standardizare, controlul calității, personal și consum de energie. Unele costuri sunt relativ fixe și se împart între volumele produse; prin urmare, aceeași instalație poate genera un cost unitar diferit atunci când nivelul de utilizare se schimbă.
Ambalarea presupune materiale, utilaje, etichetare, pierderi și gestionarea stocurilor. Apoi urmează depozitarea și distribuția către centre logistice sau magazine, cu cheltuieli legate de spațiu, temperatură, manipulare și retururi.
În supermarket se adaugă costuri de operare, personal, energie, chirii, promovare și administrarea raftului. Se poate aplica și o marjă comercială, însă aceasta nu este echivalentă automat cu profitul net, deoarece din marja brută pot fi acoperite costuri importante, pierderi sau reduceri.
Comparația directă dintre prețul laptelui la fermă și suma plătită de consumator ignoră etapele intermediare. Diferența rezultată include atât costuri operaționale, cât și eventuale marje ale participanților din lanț.
În plus, prețul afișat consumatorului include TVA, calculată potrivit cotei aplicabile produsului și perioadei analizate. Pentru o comparație corectă, trebuie precizat dacă valorile includ sau exclud TVA și dacă se referă la același volum, aceeași calitate și același tip de produs.
O analiză solidă are nevoie de prețuri observate în aceeași perioadă și de delimitarea clară a fiecărei etape. Trebuie verificate contractele, costurile de transport, volumele procesate, tipul ambalajului, pierderile și condițiile comerciale.
La fel de importantă este separarea costurilor fixe de cele variabile. Fără această distincție, o estimare poate atribui unei singure sticle cheltuieli care sunt distribuite pe volume mai mari.
Transparența nu presupune ca fiecare componentă să aibă aceeași pondere în orice situație, ci ca diferența dintre costuri și marje să poată fi urmărită. Fără date comparabile despre fermă, procesator, distribuitor și comerciant, analiza prețului laptelui la raft trebuie să rămână prudentă și să pornească de la un lanț documentat, nu de la comparația dintre două valori finale.







