Daniel Dăianu: Criza politică apasă pe leu într-o economie dependentă de finanțarea externă
Daniel Dăianu: S&P nu ar urma să retrogradeze România, dar criza politică menține riscurile

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că instabilitatea politică nu mai este doar o problemă instituțională, ci și un risc economic direct. În declarațiile preluate de Știrile ProTV de la SpotMedia.ro, el leagă presiunea asupra leului de nevoia ridicată de finanțare externă și de diminuarea fondurilor europene. Prin urmare, mecanismul indicat este unul de încredere: incertitudinea poate determina investitorii să reducă expunerea, iar accesul la finanțare să devină mai dificil sau mai costisitor.

Finanțarea externă, vulnerabilă la pierderea încrederii

Dăianu susține că România are vulnerabilități economice mari și nu își permite prelungirea crizei politice. În opinia sa, instalarea unui guvern reprezintă urgența principală, deoarece întârzierea deciziilor poate amplifica riscurile deja existente.

Afirmația trebuie privită ca o evaluare a președintelui Consiliului Fiscal, nu ca o confirmare că toate efectele anticipate s-au produs deja. Totuși, sursa menționează că investitorii străini își reduc expunerile pe România, iar lipsa de încredere alimentează presiunea de pe piața valutară.

Legătura dintre politică și cursul de schimb trece, în primul rând, prin anticipațiile pieței. Când perspectivele privind guvernarea și politicile publice devin neclare, participanții pot cere o primă de risc mai mare sau pot amâna deciziile de investiții.

Într-o economie care are nevoie constantă de capital din exterior, asemenea reacții pot crește costurile de finanțare. În plus, o monedă supusă presiunilor poate majora costul importurilor și poate complica ajustarea dezechilibrelor externe.

Mai puține fonduri europene, mai multă presiune asupra economiei

Un al doilea element invocat de Dăianu este reducerea resurselor europene disponibile. El afirmă că PNRR se apropie de final, iar România trebuie să se aștepte la diminuarea banilor europeni.

Fondurile europene nu înlocuiesc finanțarea de pe piețe, dar pot reduce nevoia de resurse atrase prin împrumuturi și pot susține investițiile. Astfel, o scădere a acestor intrări poate pune mai multă presiune pe buget, pe contul curent și pe necesarul de finanțare al economiei.

În acest context, criza politică poate avea efecte dincolo de blocajul decizional. Lipsa unei direcții credibile poate afecta încrederea investitorilor, iar România ar putea fi nevoită să ofere condiții mai costisitoare pentru capitalul atras.

Pe de altă parte, sursa nu oferă indicatori privind amploarea retragerilor de capital sau o estimare a efectului asupra cursului. De aceea, concluzia prudentă este că instabilitatea crește riscul și incertitudinea, nu că produce automat o anumită evoluție a leului.

În esență, mesajul lui Daniel Dăianu este că stabilitatea politică a devenit o condiție pentru limitarea riscurilor economice. Într-o perioadă cu mai puține fonduri europene și cu dependență ridicată de finanțarea externă, întârzierea unei soluții guvernamentale poate menține presiunea asupra leului și poate complica accesul României la capital. Evoluția efectivă va depinde însă de reacția piețelor și de măsurile adoptate pentru recâștigarea încrederii.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate