România continuă să se afunde într-o datorie externă record, în timp ce economia reală nu reușește să țină pasul cu ritmul împrumuturilor. Potrivit unui raport publicat de Banca Națională a României, datoria externă totală a țării a ajuns la 221,283 miliarde de euro la finalul lunii septembrie 2025 — cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

Creștere de 17,7 miliarde de euro într-un singur interval: „Accelerare îngrijorătoare”

În primele nouă luni ale anului, datoria externă a crescut cu nu mai puțin de 17,773 miliarde de euro, un ritm considerat alarmant de economiști, având în vedere încetinirea producției industriale și deteriorarea balanței comerciale.

Datoria externă pe termen lung, care reprezintă aproape 80% din total, a ajuns la 174,027 miliarde de euro, în creștere cu 11,3% față de finalul lui 2024. Cea pe termen scurt, de 47,256 miliarde de euro, rămâne la un nivel ridicat, accentuând presiunea asupra rezervelor valutare.

Deficitul de cont curent se adâncește. România importă mai mult și produce tot mai puțin

Contul curent a înregistrat un deficit de 22,275 miliarde de euro, mai mare cu aproape două miliarde față de perioada similară a anului trecut.

Structura indică probleme cronice:

• Deficit mai mare la bunuri: +843 milioane de euro
• Excedent la servicii, dar insuficient pentru a compensa dezechilibrele
• Venituri primare în scădere, cu un deficit mai mare cu 1,256 miliarde de euro
• Venituri secundare în retragere, excedent redus cu 419 milioane

Economiștii atrag atenția că România continuă să importe masiv, în timp ce industria locală se contractă. Datoria externă crește, dar nu generează dezvoltare proporțională.

Investițiile străine cresc, însă nu echilibrează situația

Investițiile directe ale nerezidenților au ajuns la 5,647 miliarde de euro, în creștere față de 2024, însă ritmul lor este insuficient pentru a contracara împrumuturile accelerate și dezechilibrele macroeconomice.

Serviciul datoriei se relaxează, dar presiunea pe rezerve rămâne mare

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 15,1%, însă presiunea pe rezervele valutare rămâne ridicată. Gradul de acoperire al importurilor a crescut la 6 luni, însă datoria pe termen scurt acoperită de rezerve rămâne în jur de 103%.

Concluzie: România trăiește pe datorie, iar nota de plată vine mai devreme decât credem

Creșterea explozivă a datoriei externe indică o economie tot mai dependentă de împrumuturi și tot mai vulnerabilă la șocuri externe. În lipsa unor reforme care să stimuleze producția, exporturile și investițiile reale, România riscă să intre într-o spirală a îndatorării din care va fi tot mai greu de ieșit.