
Guvernul a majorat anul trecut datoria publică cu aproximativ 170 de miliarde de lei, echivalentul a 33,4 miliarde de euro. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, datoria externă a statului a crescut în același interval cu 18,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că peste 55% din noile împrumuturi au fost contractate în afara țării.
În prezent, aproximativ 56% din datoria publică totală este denominată în valute străine. Datoria externă a statului a ajuns la 125,57 miliarde de euro, echivalentul a 638 de miliarde de lei.
Structura actuală a împrumuturilor ridică o problemă majoră de vulnerabilitate valutară. România nu controlează monedele în care s-a îndatorat, iar orice depreciere a leului se reflectă automat într-o creștere a datoriei exprimate în moneda națională.
Într-un scenariu de criză financiară internațională, similar celui din perioada 2008–2013, o depreciere accentuată a cursului de schimb ar majora semnificativ povara datoriei publice, fără ca statul să contracteze împrumuturi suplimentare. Practic, datoria ar crește „din curs”, nu din noi finanțări.
Economiștii atrag atenția că o pondere ridicată a datoriei în valută limitează spațiul de manevră bugetar și amplifică riscurile macroeconomice, mai ales într-un context global incert, marcat de dobânzi ridicate și volatilitate pe piețele financiare.
