Datoriile STB și mecanismul care a dus compania în insolvență
Primăria Capitalei anunță reorganizarea STB: posturi desființate și evidență electronică a curselor

STB a intrat în insolvență după ani în care tarifele reduse, costurile operaționale în creștere și subvențiile insuficiente au alimentat acumularea de restanțe. Potrivit analizei Frames citate de Digi24, plățile restante ajungeau la aproximativ 1,14 miliarde de lei la sfârșitul lui 2025, iar datoriile totale, cu penalități, depășeau trei miliarde de lei. Reorganizarea nu înseamnă doar eșalonarea obligațiilor, ci și schimbarea modului în care este finanțat și administrat serviciul public.

Cum s-au acumulat datoriile STB

Prețul unei călătorii a rămas la 1,3 lei mai mult de un deceniu, înainte să fie majorat la trei lei în 2021. În același timp, cheltuielile cu salariile, energia, combustibilul și mentenanța au continuat să crească.

Diferența dintre încasări și costurile de operare a fost acoperită prin subvenții ale Primăriei Capitalei. Valoarea acestora a urcat de la aproximativ 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020, însă, potrivit analizei, finanțarea nu a acoperit integral necesarul companiei.

Restanțele către furnizori și bugetul de stat au atras penalități, popriri și executări. Astfel, o parte din banii primiți pentru activitatea curentă era direcționată către obligații mai vechi. Frames mai indică probleme de administrare, costuri ridicate ale flotei și suspiciuni privind furturi de combustibil, investigate penal.

Ce presupune reorganizarea companiei

Tribunalul București a deschis procedura generală de insolvență la 8 septembrie 2026, după ce prima cerere fusese respinsă pentru documentație incompletă. Vehiculele continuă să circule, iar STB, companie cu peste 9.000 de angajați, funcționează sub controlul unui administrator judiciar.

Prioritatea este plata salariilor, a combustibilului și a mentenanței, astfel încât serviciul să nu fie întrerupt. Procedura suspendă executările silite și popririle asupra conturilor, permițând folosirea veniturilor curente pentru operare, în timp ce datoriile anterioare vor fi tratate prin planul de reorganizare.

Primele măsuri anunțate includ 796 de preavize de concediere și desființarea a 919 posturi vacante. Administratorii pot renegocia sau denunța contractele dezavantajoase, iar creditorii trebuie să decidă dacă planul propus le oferă o recuperare realistă a creanțelor.

Veniturile, subvențiile și costul serviciului public

Analiza Frames arată că biletele acoperă aproximativ 18% din costul transportului. În acest model, subvenția publică rămâne esențială, dar eficiența companiei nu poate fi evaluată fără indicatori clari privind kilometrii parcurși, punctualitatea, curățenia și calitatea serviciilor.

Printre soluțiile propuse se numără publicarea costului pe kilometru, plata separată a gratuităților acordate unor categorii de călători și ajustarea graduală a tarifelor. Ținta indicată este ca biletele și abonamentele să acopere, pe termen mediu, 30-35% din costurile de operare.

Comparațiile europene sugerează că subvențiile sunt normale în transportul public, dar trebuie însoțite de reguli și transparență. La Viena, gradul de acoperire prin bilete este estimat la aproximativ 35%, în timp ce Tallinn finanțează gratuitatea pentru rezidenți din taxele locale.

Insolvența poate oferi STB un interval pentru stabilizarea fluxurilor de numerar, însă nu rezolvă singură dezechilibrul financiar. Continuitatea transportului depinde de un plan realist, cu venituri, subvenții, costuri și obligații măsurate transparent. Fără criterii de performanță și finanțarea separată a gratuităților, reorganizarea riscă să amâne, nu să elimine, acumularea unor noi datorii.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate