

Un raport aflat în faza finală de redactare arată că mai multe lucrări destinate asigurării apei pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă au avut efecte limitate. Barjele, digul și soluțiile temporare au fost influențate de scăderea naturală a debitului Dunării, în timp ce costurile totale nu erau încă centralizate. Documentul indică și o problemă de planificare: nivelurile hidrologice înregistrate în 2026 nu fuseseră anticipate de studiile disponibile.
Informațiile sunt prezentate de Digi24 pe baza documentului consultat de News.ro. Raportul Comitetului interministerial Bala, care acoperă perioada iulie–15 octombrie 2026, urma să fie adoptat și nu reprezenta încă o formă definitivă.
Potrivit raportului, intervenția cu patru barje în zona Bala a avut eficiență redusă. Soluțiile structurale temporare analizate prin modelare ar fi produs câștiguri de numai 1–3 centimetri, insuficiente pentru a compensa evoluția debitului fluviului.
Mecanismul hidrologic explică o parte importantă a rezultatului. Apa disponibilă a fost redistribuită către brațul Borcea, iar efectul intervenției a fost anulat de scăderea naturală a debitului pe Dunărea Veche. În plus, în lipsa lucrărilor de dragaj, barjele nu au putut îmbunătăți singure, în mod consistent, condițiile de alimentare.
Datele privind nivelul apei ilustrează diferența dintre un efect punctual și evoluția generală a fluviului. La începutul lunii august, nivelul raportat era de minus 214 centimetri, iar ulterior a ajuns la minus 257 de centimetri, potrivit informațiilor citate de Digi24.
O altă măsură analizată a fost un epiu, adică un dig de aproximativ 150 de metri. Raportul a evaluat efectul acestuia ca insuficient, iar extinderea până la 450 de metri nu a fost considerată compatibilă cu timpul disponibil pentru o intervenție de urgență.
Această evaluare arată de ce lucrările temporare nu puteau înlocui o soluție hidrotehnică mai amplă. Dragajul ar fi putut modifica secțiunea de curgere și facilita transportul apei către zona relevantă, însă asemenea lucrări presupuneau timp, contractare și resurse suplimentare.
De asemenea, Comitetul a consemnat că valorile hidrologice din 2026 nu fuseseră anticipate de niciun studiu disponibil. Astfel, planificarea operațională s-a bazat pe un scenariu care nu a surprins severitatea secetei și nivelul record de scădere a apei.
În intervalul imediat următor, prioritatea a devenit pregătirea mijloacelor mobile și efectuarea probelor de pompare, fără estimarea unor performanțe hidraulice care nu fuseseră demonstrate. Abordarea a mutat accentul de la creșterea nivelului fluviului către menținerea unei capacități operative de alimentare.
Raportul nu oferea o valoare finală a cheltuielilor. La momentul redactării, costurile erau încă dispersate între instituțiile implicate, iar estimările disponibile puteau ridica totalul la peste 33 de milioane de lei.
Apele Române estimase între 4 și 6 milioane de lei pentru 14 zile de operare cu barje lestate și pompe mobile, respectiv între 7 și 10 milioane de lei pentru 30 de zile, fără TVA. MAI–IGSU solicitase încă 2,074 milioane de lei pentru carburanți, reparații și piese de schimb, într-o misiune estimată la zece zile.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos indicase 6,712 milioane de lei pentru un contract de dragaj de 200.000 de metri cubi și 4,027 milioane de lei pentru unul de 120.000 de metri cubi. La acestea se adăugau aproximativ 6,288 milioane de lei pentru barje, anrocamente și servicii conexe.
Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă raportase, la rândul său, circa 3,6 milioane de lei pentru modificări temporare, închirieri și apă demineralizată. Prin urmare, aceste sume sunt estimări sectoriale, nu o decontare finală a intervenției.
Raportul descrie, prin urmare, limitele unei intervenții de urgență într-un sistem dependent de condiții hidrologice greu de controlat. Fără dragaj și fără soluții permanente, câștigurile temporare de nivel au rămas mici, iar costurile estimate trebuie privite în contextul unor rezultate operaționale încă neuniforme.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







