Banca Populară a Chinei cumpără aur de 23 de luni consecutive, într-o strategie care are atât o componentă geopolitică, cât și una financiară. Beijingul urmărește să reducă dependența de dolar și de obligațiunile guvernamentale americane, iar gospodăriile chineze folosesc metalul prețios ca alternativă pentru economisire. Cererea rezultată susține piața internațională, chiar dacă randamentele ridicate ale titlurilor americane fac aurul mai puțin atractiv pentru investitori.
Potrivit datelor prezentate de HotNews, China a importat peste 1.000 de tone de aur în primele opt luni din 2026, pentru aproximativ 158,8 miliarde de dolari. În întregul an anterior, importurile au însumat 886 de tone, evaluate la 96,5 miliarde de dolari.
În septembrie, banca centrală a adăugat aproape 23 de tone la rezerve, cea mai mare achiziție lunară din ultimii aproape trei ani. Seria actuală este cea mai lungă de cumpărări consecutive înregistrată de instituție după 2015.
Carsten Menke, analist la Julius Baer, consideră că motivația principală este politică. China încearcă să își diminueze expunerea la activele americane, într-un moment în care deținerile sale de titluri de trezorerie au coborât, în iulie, la 618 miliarde de dolari, minimul ultimilor 18 ani, potrivit Departamentului Trezoreriei SUA.
Decizia are și o dimensiune de protecție împotriva riscurilor geopolitice. Înghețarea rezervelor băncii centrale rusești după invazia Ucrainei a arătat că activele păstrate în jurisdicții străine pot deveni vulnerabile în timpul conflictelor.
Achizițiile de aur ale Chinei nu se limitează la sectorul oficial. Pentru gospodării, bijuteriile, monedele și lingourile oferă o formă de conservare a valorii într-un mediu cu puține alternative atractive.
Piața imobiliară, mult timp principala componentă a averii familiilor, traversează o perioadă prelungită de declin. În același timp, indicele CSI 300 a pierdut aproximativ 8% în acest an, în timp ce S&P 500 a câștigat 13%, conform informațiilor citate de sursă.
Randamentele scăzute schimbă și comparația dintre aur și instrumentele purtătoare de dobândă. O obligațiune guvernamentală chineză pe un an oferea aproximativ 1,2%, față de circa 4,46% pentru una americană. În aceste condiții, costul de oportunitate al deținerii de aur este mai mic pentru investitorii chinezi.
Cererea locală s-a reflectat și în prima de preț plătită pe piața chineză față de cotațiile internaționale. Akash Doshi, strateg pentru aur la State Street Investment Management, interpretează diferența ca pe un semnal al cererii sezoniere înaintea iernii.
Aurul nu produce dobândă, astfel că randamentele mai mari ale obligațiunilor americane îi reduc atractivitatea relativă. Presiunea a crescut după semnalul Rezervei Federale privind posibilitatea unei noi majorări de dobândă în 2026.
Totuși, Eva Mandey, analistă la ING, apreciază că cererea Chinei a devenit un sprijin structural pentru prețuri. Băncile centrale urmăresc obiective pe termen lung și reacționează mai puțin la corecțiile temporare decât investitorii individuali.
În septembrie, aurul a pierdut peste 8%, până la aproximativ 4.176 de dolari pe uncie, după ce în ianuarie depășise 5.500 de dolari. Cu toate acestea, cererea chineză a limitat riscul unui declin mai amplu. Doshi estimează că prețul ar putea ajunge între 4.750 și 5.500 de dolari pe uncie până la sfârșitul primului trimestru din 2027.
China deținea în august 2.387 de tone de aur, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, sub o treime din rezervele Statelor Unite. O revenire a pieței imobiliare, un yuan mai slab sau dobânzi interne mai mari ar putea tempera cererea, însă niciuna dintre aceste schimbări nu pare iminentă, potrivit analiștilor citați de HotNews.
Prin urmare, cumpărările Chinei nu reprezintă doar o reacție la prețul aurului, ci o strategie de reducere a vulnerabilităților. Atât timp cât tensiunile geopolitice persistă, alternativele interne pentru economisire rămân limitate, iar dobânzile chineze sunt scăzute, cererea oficială și privată poate continua să ofere aurului un sprijin structural.
Vezi și: Achizițiile de aur ale Chinei susțin cererea globală, în pofida scăderii prețului — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
