BNR a decis, pe 8 octombrie 2026, să păstreze dobânda-cheie la 6,50% pe an. Hotărârea vine după scăderea rapidă a inflației, dar într-un context în care riscurile pentru lunile următoare au crescut. Energia, combustibilii, seceta, cursul leului și tensiunile geopolitice pot schimba traiectoria inflației.
În plus, economia a stagnat, consumul populației s-a redus, iar creditarea privată și-a încetinit ușor avansul. Prin urmare, banca centrală trebuie să echilibreze combaterea inflației cu nevoia de a nu accentua slăbiciunea activității economice.
Dobânda-cheie influențează costul banilor din economie. O rată ridicată scumpește, în timp, creditele și poate încuraja economisirea, reducând cererea și presiunea asupra prețurilor. Totuși, efectul asupra dobânzilor plătite de populație și companii apare cu întârziere și nu este automat.
BNR a preferat prudența deoarece inflația anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, însă este așteptată să urce din nou până la finalul anului. Potrivit informațiilor publicate de Digi24, scăderea a fost susținută mai ales de ieșirea din calcul a efectelor produse în 2025 de modificările privind electricitatea, TVA și accizele.
Inflația de bază CORE2 ajustat a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. Cererea mai slabă, reducerea unor prețuri agroalimentare și efectele de bază au temperat presiunile. În schimb, tarifele de telecomunicații, polițele RCA și combustibilii au avut un efect de majorare.
Consiliul de administrație a menținut și dobânda pentru facilitatea Lombard la 7,50%, precum și rata pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută au rămas neschimbate.
Banca centrală indică mai multe surse de risc. Combustibilii și energia se pot scumpi, iar prețurile materiilor prime, inclusiv cele agroalimentare, pot reacționa la seceta severă din acest an. De asemenea, un leu mai slab față de euro ar putea majora costurile produselor și serviciilor importate.
Conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și criza energetică sporesc incertitudinile externe. În plan intern, BNR urmărește situația politică și măsurile prin care România va continua reducerea deficitului bugetar după 2026. Randamentele titlurilor de stat și cursul leu-euro au reflectat deja o parte dintre aceste tensiuni.
Pe termen mai lung, cererea internă redusă și corecția fiscală ar putea limita presiunile asupra prețurilor. Însă aceste mecanisme au un cost economic: gospodăriile consumă mai puțin, iar firmele își reduc planurile de extindere și angajare.
PIB-ul României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primele trei luni. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a redus cu 0,4%, deși investițiile au contribuit la atenuarea declinului.
Consumul gospodăriilor a continuat să scadă, serviciile destinate populației s-au contractat puternic, iar producția industrială și construcțiile au avut evoluții slabe. În același timp, creditarea sectorului privat și-a încetinit avansul anual de la 8,4% în iunie la 8,2% în august.
Creditele în lei au crescut, în timp ce finanțarea în valută, mai ales pentru companii, a pierdut din ritm. BNR consideră că absorbția fondurilor europene poate compensa o parte din efectele consolidării bugetare și ale tensiunilor externe.
Decizia BNR reflectă un echilibru dificil: dobânda trebuie să limiteze anticipațiile inflaționiste, fără să apese suplimentar asupra unei economii deja slabe. Traiectoria inflației va depinde de energie, curs, politica fiscală, secetă și fondurile europene, iar estimările pot fi ajustate dacă aceste riscuri se schimbă.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
