Euro a coborât în această săptămână până la aproximativ 1,116 dolari, cel mai redus nivel din ultimele 17 luni, potrivit informațiilor relatate de HotNews.ro, care citează Reuters. Vineri dimineață, moneda europeană recuperase o parte din pierderi și se tranzacționa în jurul valorii de 1,1226 dolari. Mișcarea are implicații și pentru România, deși cursul leu-euro poate rămâne relativ stabil.
Relația dintre euro și dolar este influențată de diferențele dintre dobânzi, economii și așteptările investitorilor. Dacă Rezerva Federală este percepută ca urmând să păstreze dobânzile ridicate mai mult timp decât Banca Centrală Europeană, activele în dolari devin mai atractive, iar cererea pentru moneda americană poate crește.
Perspectivele economice contribuie, la rândul lor, la mișcarea cursului euro-dolar. O creștere modestă în Europa, costuri ridicate ale energiei și incertitudini comerciale îi pot determina pe investitori să reducă expunerea pe active europene.
În acest context, dificultățile bugetare ale Franței au amplificat preocupările legate de datorie și deficit. Presiunile asupra obligațiunilor franceze au alimentat temeri privind extinderea riscurilor către piața datoriilor suverane din zona euro, deși problemele fiscale ale unui singur stat nu explică singure deprecierea euro.
Totodată, dolarul beneficiază de statutul său de activ de refugiu. În perioade de tensiuni geopolitice sau incertitudine financiară, investitorii caută frecvent moneda americană, folosită pe scară largă în tranzacții și rezerve internaționale. Acești factori pot acționa simultan și pot accelera mișcările valutare.
Un euro mai slab față de dolar nu înseamnă automat că leul se depreciază față de moneda europeană. Cursul dolarului în lei rezultă însă din combinația dintre raportul euro-leu și raportul euro-dolar. Datele de referință publicate de BNR joi indicau un euro la 5,3470 lei și un dolar la 4,7814 lei.
Primul canal de transmitere este energia. Petrolul se tranzacționează în principal în dolari, astfel că un dolar mai puternic poate majora costul în lei al aceleiași cantități de petrol, dacă prețul internațional rămâne neschimbat. Sursa citată menționează că petrolul Brent se tranzacționa la peste 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Presiunea se poate vedea în costurile carburanților, transportului și distribuției, însă transferul către prețul de la pompă nu este automat sau integral. Cotațiile produselor rafinate, taxele, marjele comerciale și stocurile companiilor influențează rezultatul final.
Importurile de electronice, componente industriale și materii prime cumpărate în dolari pot deveni, de asemenea, mai scumpe. Firmele pot absorbi costul, îl pot negocia cu furnizorii sau îl pot transfera parțial consumatorilor, în timp ce efectul este mai limitat pentru bunurile facturate în euro.
BNR nu este obligată să intervină doar pentru că dolarul se apreciază. Pentru banca centrală, stabilitatea prețurilor și evoluția cursului euro-leu sunt mai importante decât fluctuațiile zilnice ale dolarului, însă inflația importată poate complica reducerea inflației.
Randamentele americane ridicate pot diminua și interesul pentru activele din economiile emergente. România este vulnerabilă la schimbarea fluxurilor de capital și prin nevoile sale de finanțare bugetară, iar presiunile asupra leului pot fi influențate de aprecierea dolarului, rezervele valutare și incertitudinea politică.
Există și beneficiari ai acestei evoluții. Exportatorii care încasează dolari pot deveni mai competitivi, iar firmele românești cu venituri în moneda americană și costuri predominant în lei pot obține un avantaj. În schimb, economiile în dolari valorează mai mult în lei, dar plățile în moneda americană devin mai costisitoare.
Prin urmare, faptul că scade euro față de dolar nu stabilește singur direcția leului sau amploarea efectelor asupra economiei românești. Pentru o evaluare realistă sunt necesare urmărirea dobânzilor americane, a situației fiscale europene, a prețurilor la energie și a apetitului global pentru risc.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
