Decizia guvernului Bolojan de a majora TVA de la 19% la 21% începe să lovească direct în economie. Datele oficiale arată o scădere de 7% a vânzărilor în august față de iulie și de 4% comparativ cu august 2024, pe fondul unei inflații de 10%. Românii își reduc consumul, preferând să economisească într-un context de incertitudine economică.
Măsura creșterii TVA a fost justificată prin necesitatea acoperirii unui deficit bugetar uriaș, estimat la 8,4% din PIB. Teoretic, impactul la raft trebuia să fie de doar +2,5%. În practică, unele produse s-au scumpit cu până la 50% față de primăvară, semn că inflația reală depășește calculele oficiale.
Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, inflația depășește ritmul creșterilor salariale. Puterea de cumpărare a gospodăriilor se erodează, ceea ce frânează consumul și reduce perspectivele de dezvoltare economică. „Banii valorează mai puțin, iar consumul scade firesc”, spun analiștii.
BNR estimează o creștere economică între 0% și +0,3% pentru 2025. Pentru 2026, previziunile sunt la fel de modeste: +0,3% – 0,6%. Concluzia este clară – economia nu își va reveni decât după reducerea deficitului bugetar.
Traian Băsescu amintește experiența din criza 2009-2010, când deficitul uriaș a forțat guvernul să taie salariile bugetarilor cu 25% și să ceară un împrumut FMI de 20 miliarde euro pentru a evita falimentul. „Fără reducerea deficitului public, România riscă să repete același scenariu”, avertizează foștii decidenți.