România a înregistrat cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană la electricitate și gaze pentru gospodării, în primul semestru din 2026, potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24. Electricitatea s-a scumpit cu 51,6% față de aceeași perioadă din 2025, iar gazele cu 9,3%. Totuși, aceste procente arată ritmul modificării, nu nivelul absolut al facturilor. Pentru o comparație completă sunt necesare atât prețurile nominale, cât și raportarea la puterea de cumpărare.
Creșterea de 51,6% a prețului electricității plasează România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Irlanda a raportat un avans de 19,8%, iar Finlanda de 18,4%, în timp ce Danemarca și Luxemburg au consemnat cele mai mari ieftiniri.
La nivelul Uniunii Europene, electricitatea pentru gospodării s-a ieftinit cu 2,2% față de semestrul al doilea din 2025. Prețul mediu a ajuns la 0,28 euro pe kWh, de la 0,29 euro, însă Eurostat precizează că nivelul rămâne superior celui de dinaintea crizei energetice din 2022.
În același timp, taxele și contribuțiile au avut o pondere ușor mai mică în factura medie europeană. Aceasta a coborât de la 28,9% la 28,4% în intervalul analizat.
Clasamentul se schimbă însă atunci când este urmărit nivelul nominal. Irlanda a avut cea mai scumpă electricitate, la 0,39 euro pe kWh, urmată de Germania și Belgia, cu câte 0,36 euro. Cele mai reduse valori au fost raportate în Ungaria, Malta și Bulgaria.
Prețurile exprimate în monedele naționale măsoară dinamica, adică viteza cu care s-au modificat. Ele nu permit, singure, o evaluare completă a poverii suportate de gospodării în țări cu venituri și niveluri de trai diferite.
De aceea, Eurostat folosește și standardul puterii de cumpărare, cunoscut drept PPS. Acest indicator încearcă să țină cont de diferențele dintre economiile europene, fără să transforme însă comparația într-o măsură exactă a situației fiecărei familii.
În această exprimare, România a avut cea mai ridicată valoare pentru electricitate: 46,9 unități PPS pentru 100 kWh. Polonia a urmat cu 41,1 unități, iar Cehia cu 34,3. Prin urmare, aceeași cantitate de energie apasă mai mult asupra puterii de cumpărare locale decât indică prețul nominal exprimat în euro.
România a consemnat și cea mai mare creștere anuală a prețului gazelor pentru gospodării, de 9,3%. Croația și Slovacia au urmat, cu 8,9%, respectiv 6,6%. În schimb, Bulgaria, Grecia și Spania au raportat cele mai mari scăderi.
În Uniunea Europeană, gazele s-au ieftinit la 0,11 euro pe kWh. Nivelul a fost cu 10,2% sub cel din semestrul al doilea din 2025 și cu 3,5% mai mic decât în prima jumătate a anului precedent.
În pofida scumpirii procentuale record, România a rămas printre țările cu cele mai mici prețuri nominale la gaze, la 0,06 euro pe kWh. Suedia a avut cel mai ridicat nivel, de 0,22 euro, iar Ungaria cel mai redus, de 0,03 euro.
Raportarea la puterea de cumpărare indică o presiune mai mare în alte state. Suedia a avut 17,7 unități PPS pentru 100 kWh, în timp ce Ungaria a raportat 4,3.
Datele Eurostat arată, prin urmare, două realități simultane: România a avut cea mai rapidă creștere a prețurilor la energie, dar nu și cele mai mari valori nominale la toate produsele. Pentru gospodării, indicatorul relevant rămâne combinația dintre nivelul facturii, venituri și consum, nu un singur procent izolat.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
