Guvernul României negociază cu Comisia Europeană o nouă măsură fiscală: introducerea mecanismului de taxare inversă pentru fructe și legume, începând cu anul 2026. Autoritățile speră că astfel vor putea reduce evaziunea fiscală, însă specialiștii avertizează că soluția este una temporară și greu de aplicat.

România, „campioana” Europei la neîncasarea TVA

• În 2022, România a pierdut 30,6% din veniturile din TVA, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
• În bani, asta înseamnă peste 10 miliarde de euro anual, bani care dispar din bugetul statului.
• Deși procentul este cu 4,2% mai mic față de 2021, România rămâne pe ultimul loc la colectarea TVA-ului.

Evaziunea fiscală și fraudele de tip „carusel” sau prin firme-fantomă afectează grav economia, iar instituțiile statului par incapabile să pună capăt fenomenului.

Ce înseamnă taxarea inversă

Mecanismul presupune ca TVA-ul să nu mai fie colectat de vânzător, ci să fie declarat direct de cumpărătorul persoană impozabilă. În teorie, această metodă limitează frauda fiscală, însă aplicarea ei reprezintă o derogare de la regulile UE și poate fi folosită doar pe perioade limitate.

În prezent, taxarea inversă se aplică deja în România pentru:

• deșeuri feroase și neferoase, hârtie, plastic, sticlă, cauciuc;
• cereale și plante tehnice (semințe oleaginoase, sfeclă de zahăr);
• material lemnos și masă lemnoasă;
• energie electrică și certificate verzi.

Ministerul Finanțelor: „Avem discuții cu Bruxelles-ul”

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că negocierile oficiale vor avea loc în septembrie 2025, iar România ar putea primi derogarea europeană anul viitor:

„Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe. Am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Dacă se aprobă, măsura poate intra în vigoare în 2026.”

Context economic fragil

• Creșterea economică în primul trimestru din 2025 a fost de doar 0,3% din PIB față de anul precedent.
• TVA și accizele au fost majorate deja, ceea ce pune presiune suplimentară pe mediul de afaceri.
• În loc să reducă birocrația și risipa, guvernul preferă soluții punctuale, care nu garantează pe termen lung reducerea evaziunii.

Critici: soluție temporară, nu reformă reală

Economiștii avertizează că taxarea inversă nu rezolvă problema de fond: lipsa de digitalizare și incapacitatea ANAF de a urmări tranzacțiile suspecte. Deși măsura poate aduce o scădere parțială a fraudei, evazioniștii vor găsi noi metode de ocolire.

România rămâne prinsă între presiunea Bruxelles-ului și incapacitatea propriului stat de a colecta taxe corect. În loc de o reformă fiscală profundă, Guvernul vine cu soluții de avarie, amânând problemele reale pentru viitor.