România ar putea intra într-un amplu proces de reorganizare administrativ-teritorială, după ce premierul Ilie Bolojan a relansat dezbaterea privind reducerea numărului de județe și eficientizarea administrației publice. Tema apare într-un context de presiuni bugetare ridicate și discuții recurente despre reducerea cheltuielilor statului.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că doar „o pătrime” dintre cele peste 3.200 de primării din România reușesc să își acopere salariile din venituri proprii, situație care ridică semne de întrebare asupra sustenabilității actualei structuri administrative.

Una dintre variantele analizate în trecut presupune reducerea celor 41 de județe la 8 regiuni mari, cu reședințe la Alba Iulia, Piatra Neamț, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Călărași, Brăila și București (cu statut distinct). Susținătorii proiectului afirmă că o astfel de reformă ar duce la comasarea instituțiilor deconcentrate, reducerea aparatului birocratic și scăderea costurilor publice.

În paralel, patronatele au propus o formulă alternativă cu 15 județe și redefinirea criteriilor pentru comune și orașe, ceea ce ar conduce la comasări și diminuarea numărului de unități administrativ-teritoriale.

Fostul președinte Traian Băsescu a subliniat că reforma administrativă înseamnă reorganizare structurală, nu simple reduceri de personal sau creșteri de taxe, avertizând însă asupra rezistenței politice față de o asemenea schimbare.

Dacă proiectul va prinde contur, România ar putea avea o nouă arhitectură administrativă, cu impact direct asupra bugetelor locale, investițiilor regionale și organizării viitoarelor alegeri.