Județul Ilfov este scena unei lupte intense pentru controlul pieței de gestionare a deșeurilor, o luptă marcată de acuzații de corupție, concurență neloială și blocarea dezvoltării sustenabile a sectorului. În centrul acestei lupte se află 3R Green, o companie de sortare și colectare a deșeurilor, al cărei fondator, Florin Dobrescu, a descris o situație alarmantă în care profitul ilicit făcut de companiile ce au monopol depășește cu mult profitul obținut prin respectarea legislației.

Potrivit declarațiilor lui Dobrescu, 3R Green a fost constant hărțuită și împiedicată să își desfășoare activitatea legală. Compania, care deținea și contractul pentru sectorul 6 al Capitalei, este acuzată de nereguli, dar Dobrescu susține că aceste acuzații maschează o luptă pentru monopol. El subliniază diferența enormă de profitabilitate între gestionarea deșeurilor conform legii (aproximativ 10%) și profitabilitatea companiilor care nu respectă legea și depozitează gunoaiele ilegal (aproximativ 90%). Această discrepanță explică, în opinia sa, presiunea exercitată asupra companiilor care aleg să respecte legislația, cum ar fi 3R Green.

Deși firma funcționează de 16 ani, în ultimii ani a fost supusă unor controale repetate, amenzi și chiar închideri temporare. Aceste acțiuni, susține Dobrescu, sunt o consecință a refuzului său de a participa la un sistem corupt, în care licitațiile sunt manipulate și companiile care nu se conformează sunt eliminate din piață. Un exemplu concret este cazul închiderii temporare a stației de sortare din Chitila Rudeni, motivată, potrivit lui Dobrescu, de niște rigole necurățate, un motiv nejustificat comparativ cu amploarea reală a problemei.

Situația din Ilfov este reprezentativă pentru problemele din întreg sectorul de gestionare a deșeurilor din România. Dobrescu atrage atenția asupra faptului că ținta de deviere de la depozitare (10% până în 2035) este departe de a fi atinsă (90% depozitare în prezent) și subliniază ipocrizia declarațiilor oficiale despre reciclare și sortare. Lipsa de transparență în licitații, presiunea asupra companiilor care respectă legea, și blocarea unor proiecte importante, cum ar fi construirea unui incinerator, contribuie la perpetuarea acestei situații.

Concluzia este evidentă: în Ilfov, gestionarea deșeurilor este dominată de o “mafie a gunoaielor”, un sistem complex de interese și corupție care împiedică dezvoltarea unui sector sustenabil și pune în pericol mediul înconjurător. Este nevoie de o anchetă aprofundată pentru a dezvălui conexiunile și pentru a trage la răspundere cei implicați în acest sistem.