România a cerut la reuniunea ECOFIN ca integrarea piețelor europene de capital să aducă mai multe surse de finanțare pentru companiile locale, fără să slăbească rolul autorităților naționale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că negocierile au inclus garanții pentru intervenția supraveghetorilor români, acces la date despre tranzacții transfrontaliere și o formulă mai proporțională pentru contribuțiile la ESMA. Prin urmare, informațiile disponibile descriu poziția României și rezultatele revendicate de ministru, nu efectele deja produse în economie.

Ce susține România că a obținut la ECOFIN

Discuția s-a purtat în jurul MISP, pachetul european destinat integrării și supravegherii piețelor de capital. Potrivit ministrului Finanțelor, România a susținut un acord european, dar a cerut ca acesta să țină cont de diferențele dintre piețele mature și cele aflate încă în dezvoltare.

În viziunea prezentată de Alexandru Nazare, integrarea ar trebui evaluată prin accesul concret al companiilor la investitori și finanțare, nu doar prin centralizarea regulilor. Pentru firmele românești, miza este extinderea bazei de finanțare dincolo de piața locală, în timp ce investitorii ar urma să beneficieze de mai multe opțiuni.

Atribuțiile autorităților naționale și schimbul de informații

Un element invocat de ministru privește capacitatea autorităților române de a interveni atunci când firme de investiții care operează în România încalcă regulile. Astfel, Nazare afirmă că reacția supraveghetorului local nu ar mai depinde exclusiv de autoritatea din statul de origine al companiei.

România a susținut, de asemenea, reguli care să simplifice activitatea transfrontalieră pentru operatorii din piețele mai mici. Această componentă ar putea reduce barierele administrative și ar facilita accesul la piața unică, însă textul disponibil nu oferă detalii despre procedurile exacte sau despre calendarul aplicării.

În același timp, ministrul a indicat accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când operațiunile sunt realizate pe piețele altor state membre. Datele ar urma să sprijine identificarea riscurilor și a eventualelor abuzuri de piață într-un sistem financiar mai integrat.

Formula contribuțiilor la ESMA

Un alt punct susținut de România vizează finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, cunoscută sub acronimul ESMA. Alexandru Nazare spune că formula contribuțiilor autorităților naționale ar trebui să reflecte mai bine dimensiunea și activitatea reală a piețelor financiare din fiecare stat.

Potrivit poziției prezentate de ministru, o astfel de schimbare ar înlocui o formulă considerată prea dependentă de criterii istorice. Totuși, informațiile citate nu includ detalii privind noua metodologie, nivelul contribuțiilor României sau forma juridică finală a înțelegerii europene.

Pe fond, obiectivul declarat este atragerea unui volum mai mare de capital privat către economia românească. Companiile ar putea avea mai multe variante pentru finanțarea investițiilor și extinderii regionale, dar simpla modificare a cadrului european nu garantează automat creșterea fluxurilor de capital.

În consecință, declarațiile ministrului indică o direcție favorabilă pentru companii și supravegherea locală, fără să confirme încă rezultate economice măsurabile. Accesul efectiv la capital, costurile pentru firme și impactul asupra investitorilor vor depinde de forma finală a acordului european, de transpunerea regulilor și de capacitatea autorităților de a le aplica.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.