Eurostat confirmă: România rămâne țara cu cea mai fragilă poziție fiscală din Uniunea Europeană

Datele publicate de Eurostat în 21 iulie 2025 confirmă o realitate pe care nici guvernul, nici analiștii loiali puterii nu o mai pot ignora: România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, chiar dacă în termeni procentuali a existat o ușoară scădere față de finalul anului trecut.

Deficit bugetar: România rămâne lider negativ în UE

În primul trimestru din 2025, deficitul guvernamental ajustat sezonier al României a fost de 7,5% din PIB, în scădere de la 9,6% în ultimul trimestru din 2024. Deși aparent este o evoluție pozitivă, România continuă să fie țara cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană.

Clasamentul deficitului în T1 2025:

• România: –7,5% din PIB
• Franța: –5,6%
• Belgia: –5,5%
• Media UE: –2,9%
• Cipru (excedent): +5,6%
• Grecia (excedent): +4,2%

Așadar, în timp ce multe state reușesc deja să își stabilizeze bugetele și chiar să revină pe plus, România persistă în zona roșie, cu un deficit de peste două ori mai mare decât media Uniunii.

Datoria publică: aproape 1 trilion de lei și o ascensiune constantă

Situația nu este mai bună nici la capitolul datorie publică. La finalul T1 2025, datoria guvernamentală a României a urcat la 998,2 miliarde de lei, reprezentând 55,8% din PIB. Cu un an în urmă, în T1 2024, datoria era de 845,5 miliarde lei (51,7% din PIB).

Evoluția datoriei publice:

• T1 2024: 845,5 miliarde lei (51,7% din PIB)
• T4 2024: 963,9 miliarde lei (54,8%)
• T1 2025: 998,2 miliarde lei (55,8%)

Într-un singur an, România a adăugat peste 150 miliarde de lei la datoria națională.

De asemenea, România se află printre primele 4 țări din UE cu cea mai mare creștere a datoriei raportate la PIB într-un an (+4,1 puncte procentuale), alături de:

• Polonia: +6,1 pp
• Finlanda: +5,1 pp
• Austria: +4,1 pp

Comparație: Ce fac alte țări și ce nu face România

În vreme ce Cipru, Grecia, Irlanda sau Croația raportează surplusuri bugetare, datorii stabile sau în scădere, România continuă să se afunde în datorie și dezechilibru fiscal.

Ce reușesc alte țări:

• Aplică politici fiscale coerente și stabile,
• Reformează real administrația publică și aparatul bugetar,
• Atrag investiții și reduc dependența de consum pe datorie.

Ce face România:

• Continuă angajările în sistemul public,
• Ocolește reformele structurale reale,
• Se împrumută constant, fără rezultate economice vizibile,
• Întârzie măsurile de eficientizare fiscală,
• Secretizează cheltuielile și menține lipsa de transparență.

Consecințele pe termen scurt și mediu

• Presiune pe cursul valutar și dobânzi,
• Tăieri bugetare anunțate, dar amânate electoral,
• Blocarea investițiilor reale în infrastructură, educație și sănătate,
• Riscuri crescute de sancțiuni UE, în cazul ieșirii din cadrul Procedurii de Deficit Excesiv.

Corecția vine, fie cu reforme, fie cu costuri sociale

România nu poate rămâne la nesfârșit țara cu cel mai mare deficit din UE. Întrebarea nu este dacă va urma o corecție dură, ci cum va veni aceasta: prin măsuri inteligente și asumate sau prin tăieri haotice și sărăcire generalizată.