România a intrat în ultimele zile ale unei curse decisive pentru absorbția banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Până la termenul-limită de 31 august, autoritățile trebuie să demonstreze că au îndeplinit investițiile și reformele asumate, în condițiile în care aproximativ 7,57 miliarde de euro mai pot fi încasate.

Miza este uriașă pentru economia românească. Banii europeni reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile publice, într-o perioadă în care bugetul național rămâne sub presiunea deficitului și a cheltuielilor ridicate. Orice sumă pierdută din PNRR ar trebui fie înlocuită din resurse proprii, fie proiectele respective ar putea fi reduse, amânate sau chiar abandonate.

Problema nu este doar finalizarea unor lucrări. România trebuie să închidă și o serie de reforme asumate în relația cu Comisia Europeană. Printre cele mai sensibile se află reforma salarizării în sectorul public, care a generat dispute politice și dificultăți în găsirea unei formule acceptate atât de Guvern, cât și de partenerii sociali.

Economistul Daniel Dăianu avertizează că România nu își permite să piardă miliardele europene rămase disponibile prin PNRR. Într-un moment în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar, fondurile europene sunt esențiale pentru menținerea investițiilor fără o presiune și mai mare asupra bugetului.

Următoarele zile devin astfel decisive. După ani în care PNRR a fost prezentat drept una dintre marile oportunități de modernizare a României, autoritățile se află acum în situația de a demonstra dacă pot transforma angajamentele asumate în proiecte și reforme finalizate înainte de expirarea termenelor.