Economia României traversează o perioadă de stagnare. Datele recente arată o creștere economică de doar 0,3% în prima jumătate a anului 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut — un semnal clar că motoarele economiei funcționează la ralanti. În al doilea trimestru, produsul intern brut a crescut ușor, cu 1,2%, dar insuficient pentru a compensa pierderile cauzate de scăderea investițiilor și de consumul redus.

Între timp, datoria publică a României a depășit 1.000 de miliarde de lei, echivalentul a peste 57% din PIB, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Statul continuă să se împrumute masiv pentru a acoperi cheltuielile curente, în timp ce investițiile reale în infrastructură, sănătate și educație rămân la un nivel modest.

Instituțiile financiare europene estimează o creștere economică de sub 1% pentru întreg anul 2025, pe fondul inflației persistente, al dobânzilor ridicate și al unui climat politic instabil. În plus, deficitul bugetar rămâne mult peste limita impusă de Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune suplimentară pe finanțele publice.

Specialiștii avertizează că, fără reforme structurale și o gestionare prudentă a datoriei, România riscă să intre într-o perioadă de stagnare prelungită, în care creșterea economică reală este anulată de costurile tot mai mari ale împrumuturilor și de lipsa investițiilor productive.

Economia pare să funcționeze pe pilot automat, cu un guvern preocupat mai degrabă de echilibrarea politică decât de redresarea economică.