România va trebui să elaboreze și să transmită Comisiei Europene un nou Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o formă ajustată la realitățile bugetare, administrative și logistice. Potrivit unor surse guvernamentale și europene, proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi implementate până în termenul-limită din 2026 și trebuie scoase sau înlocuite cu altele fezabile.

Situația actuală a PNRR

România are alocate, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 28,5 miliarde de euro, dintre care:

• 13,6 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi),
• 14,9 miliarde de euro sunt împrumuturi la dobânzi preferențiale.

Până la mijlocul anului 2025, România a primit deja 10 miliarde de euro sub formă de prefinanțări și tranșe parțiale, dar gradul real de absorbție și implementare rămâne scăzut, în special pe proiectele majore de infrastructură, digitalizare și tranziție verde.

Ce proiecte sunt în pericol

Conform datelor analizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), următoarele categorii de proiecte sunt cele mai afectate:

1. Infrastructură rutieră – întârzieri majore în proiectele pentru A7 și A8 (Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii). Estimările arată că cel puțin 1,8 miliarde de euro din aceste contracte nu vor putea fi decontate la timp.
2. Eficiență energetică și renovări – peste 1,5 miliarde de euro alocați pentru reabilitarea de clădiri publice și rezidențiale nu vor putea fi cheltuiți integral din cauza întârzierilor în licitații și avize.
3. Digitalizarea administrației publice – proiecte în valoare de aproximativ 700 milioane de euro au rămas în fază incipientă sau au fost amânate.
4. Sănătate – construcția unor unități medicale și modernizarea spitalelor au suferit întârzieri. Cel puțin 1 miliard de euro din această componentă este sub risc.
5. Educație și infrastructură școlară – autoritățile locale nu au reușit să finalizeze contractarea și implementarea pentru proiecte în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Noua strategie: PNRR revizuit

Comisia Europeană a solicitat României o reevaluare realistă a capacității de implementare până la 31 august 2025. Până la acea dată, Guvernul va trebui să trimită un PNRR ajustat, care:

• să reflecte capacitatea reală de absorbție până în decembrie 2026,
• să scoată proiectele întârziate sau fără perspective,
• să propună noi obiective și investiții mai rapide (ex. digitalizare simplificată, achiziții directe pentru echipamente, proiecte de eficiență energetică cu execuție rapidă),
• și să se alinieze noilor reguli de transparență și condiționalități verzi și digitale impuse de Bruxelles.

Ce spune Guvernul

Ministrul Investițiilor Europene a declarat recent:

„Este un moment de sinceritate administrativă. Avem obligația de a construi un plan realist și responsabil. Nu vrem să pierdem bani europeni, dar nici să continuăm să raportăm planuri pe hârtie fără acoperire în teren.”

Potrivit unor evaluări interne, România riscă să piardă între 4 și 6 miliarde de euro dacă nu ajustează rapid PNRR și nu prioritizează proiectele cu execuție accelerată.

Corectarea traseului PNRR nu înseamnă renunțarea la redresare, ci o recalibrare strategică pentru a evita pierderea unor fonduri esențiale. România are șansa de a transforma această criză administrativă într-un moment de eficientizare și prioritizare.

Dacă PNRR revizuit va fi agreat de Bruxelles în toamnă, noile proiecte ar putea începe implementarea începând cu Q1 2026, cu o concentrare pe execuție accelerată, digitalizare pragmatică și proiecte „gata de livrare”.