Scumpirea energiei în Europa se reflectă puternic și în România, unde prețul de pe piața bursieră spot a ajuns luni la 273 de euro pe MWh. Potrivit datelor analizate de HotNews, nivelul a crescut cu 17% și este cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În regiune, doar Serbia a raportat o valoare mai mare, de 285 de euro pe MWh. În paralel, Ministerul Energiei pregătește prelungirea situației de criză pentru luna noiembrie.
Creșterea nu este determinată de un singur factor. Producția de electricitate hidro, fotovoltaică, eoliană și nucleară a scăzut, iar deficitul a fost acoperit printr-o utilizare mai intensă a centralelor pe gaze.
Această schimbare a mixului de producție a amplificat costurile, deoarece gazele au devenit mult mai scumpe pe piețele europene. Cotațiile TTF, reperul pentru piața continentală, au depășit luni 97 de euro pe MWh, potrivit informațiilor citate de HotNews.
Nivelul este cel mai mare din ultimii trei ani și aproximativ de trei ori peste cel din aceeași perioadă a anului trecut. Sursa leagă avansul recent al gazelor de tensiunile generate de conflictele din zona Strâmtorii Ormuz.
În România, aproximativ o treime din consumul total de electricitate este tranzacționată pe piața spot, conform datelor OPCOM analizate de HotNews. Prin urmare, evoluția acestei piețe influențează costurile de achiziție și semnalele transmise întregului sector.
În septembrie, prețul mediu spot a fost de 926 de lei, echivalentul a 176 de euro pe MWh. Valoarea a fost aproape dublă față de aceeași lună din anul anterior și cu 16% peste nivelul consemnat în august.
Presiunile pot crește în noiembrie, când producția fotovoltaică este așteptată să scadă, iar consumul național ar urma să urce. În plus, centrala de la Cernavodă nu poate fi repornită, iar rezervele de cărbune sunt considerate insuficiente, potrivit proiectului pregătit de Ministerul Energiei.
Ministerul susține că România are o capacitate limitată de a acoperi consumul în toate momentele, mai ales în intervalul de vârf 17:00-21:00. Problema centrală este lipsa unei producții dispecerizabile suficiente, într-un context regional care limitează și importurile.
Proiectul de hotărâre prevede prelungirea până la 30 noiembrie a situației de urgență în alimentarea cu energie electrică. Măsura ar permite Transelectrica să activeze gradual mai multe instrumente, în funcție de evoluția sistemului.
În primă fază, operatorul poate crește rezervele tehnologice ale unor unități capabile să funcționeze cu combustibili alternativi și poate porni grupuri aflate în rezervă tehnică. Ulterior, poate reduce sau anula capacitatea disponibilă pentru export și schimburile de energie notificate în această direcție.
Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, Transelectrica poate limita în tranșe consumul unor clienți industriali, potrivit normativului aplicabil situațiilor de criză. Lista consumatorilor vizați nu este publică, însă Ministerul Energiei precizează că gospodăriile și instituțiile de interes public au prioritate la alimentare.
Datele de piață și avertismentul instituțional descriu două dimensiuni ale aceleiași probleme. Prima arată costul imediat al energiei, iar celălalt indică riscul ca oferta disponibilă să nu acopere cererea în orele critice.
Datele de piață indică o presiune reală asupra prețurilor, iar avertismentele Ministerului Energiei descriu un risc suplimentar pentru echilibrul sistemului în noiembrie. Reducerea producției interne, dependența de centralele pe gaze și posibilitățile limitate de import fac ca evoluția cotațiilor europene să rămână esențială pentru România.
Vezi și: Prețul energiei pe piața spot urcă în România la 273 de euro/MWh. Presiuni pentru economie și consum — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
