Un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) indică o legătură de percepție între dificultățile economice raportate de gospodării și nemulțumirea față de direcția României. În eșantionul de 502 respondenți, 42,2% spun că veniturile familiei sunt insuficiente sau acoperă doar strictul necesar, iar 83,1% apreciază că țara merge într-o direcție greșită. Rezultatele trebuie citite ca opinii ale participanților la cercetare, nu ca o măsurare generalizabilă automat la nivel național.
Barometrul IPEP, realizat în septembrie și octombrie 2026, arată că 16,1% dintre participanți declară că veniturile gospodăriei nu ajung nici pentru necesitățile de bază. Alți 26,1% spun că banii acoperă strictul necesar, fără posibilitatea unor cumpărături suplimentare.
În același timp, 44,6% afirmă că au un trai decent, dar nu își permit bunuri foarte scumpe. Doar 12,4% susțin că pot economisi sau cumpăra produse de valoare, în timp ce 0,8% nu au oferit un răspuns.
Separat de situația economică a gospodăriilor, evaluarea direcției țării este predominant negativă. Potrivit cercetării, 83,1% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție mai degrabă greșită, iar 16,1% au o percepție favorabilă. Proporția celor care nu știu sau nu răspund este de 0,8%.
IPEP a identificat aceeași nemulțumire majoritară în mai multe segmente electorale. Răspunsul „direcție greșită” ajunge la 96,3% în rândul simpatizanților AUR, la 88% printre cei ai PSD, la 62,5% în cazul USR și la 57,7% pentru PNL. În categoria care reunește alte opțiuni, neparticiparea la vot și răspunsurile neclare, procentul este de 90,9%.
Aceste date sugerează o asociere între evaluarea negativă a evoluției țării și absența unei preferințe pentru principalele partide parlamentare. IPEP precizează însă că asocierea observată nu demonstrează că dificultățile financiare determină nemulțumirea politică sau alegerea electorală.
Sondajul a inclus 502 respondenți din zece unități teritoriale: Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București. Institutul spune că a folosit o eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială, iar marja de eroare declarată este de plus sau minus 4,38%, la un nivel de încredere de 95%.
Totuși, cercetarea nu a inclus localitățile din zonele cu populație majoritar maghiară, în special județele Harghita și Covasna. Prin urmare, rezultatele nu pot fi considerate automat reprezentative pentru întreaga populație a României. În plus, procentele descriu eșantionul analizat și nu stabilesc explicații cauzale între venituri, nemulțumire și comportament politic.
Barometrul IPEP surprinde simultan presiunea resimțită de gospodării și nemulțumirea față de direcția țării, însă nu stabilește o relație cauzală între cele două. Datele despre venituri și opiniile politice oferă indicii relevante pentru eșantionul investigat, dar limitele geografice și dimensiunea acestuia impun prudență în orice extrapolare la populația României.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Institutul pentru Politici Economice și Publice.
