STUDIU. București: Reforma monetară a lui Mircea cel Bătrân și semnalul transmis de tezaurul de la Constanța
STUDIU. București: Un tezaur de la Constanța arată cum circula moneda munteană în Dobrogea medievală

Un tezaur medieval nu este doar o colecție de obiecte ascunse, ci și un eșantion al unei economii: arată ce monede circulau, ce metale conțineau și în ce zone ajungeau. Tezaurul de la Constanța, descoperit în 1938 și păstrat astăzi doar parțial, oferă un caz relevant pentru analiza reformei monetare din timpul lui Mircea cel Bătrân.

Studiul „Un tezaur de monede medievale româneşti de la începutul secolului al XV-lea descoperit la Constanţa” a fost semnat de Ernest Oberländer-Târnoveanu, din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Cercetarea a apărut în revista Cercetări Numismatice, în 2011.

O bază documentară incompletă

Potrivit studiului, tezaurul ar fi numărat inițial aproximativ 100 de monede de argint. Descoperirea s-a produs cu prilejul reparării unui dig din zona străzii Mircea cel Bătrân, după o furtună de iarnă care a provocat ruperea falezei. Piesele ar fi provenit dintr-un complex arheologic distrus, aflat într-o zonă de locuire medievală suprapusă peste ruinele romano-bizantine ale Tomisului.

O mare parte din lot a dispărut în colecții private sau în comerțul cu antichități. Cercetarea poate documenta 15 exemplare, provenite din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, Bibliotecii Academiei Române și din foste colecții particulare. Această pierdere limitează orice calcul privind structura inițială exactă a tezaurului.

Toate piesele conservate sunt ducați ai Țării Românești, emişi în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Paisprezece aparțin primei emisiuni reformate, bătută la atelierul identificat cel mai probabil cu Târgoviște, deși autorul păstrează deschisă posibilitatea funcționării temporare a monetăriei la Curtea de Argeș. A cincisprezecea piesă provine de la Severin și aparține celei de-a patra emisiuni reformate.

Standardul monetar ca mecanism economic

Reforma este identificată prin schimbarea tipului monetar, a greutății și a titlului aliajului. Potrivit studiului, ducații reformați erau cel puțin de două ori mai grei decât emisiunile vechi, devalorizate, iar argintul lor era de calitate bună. Analizele nedistructive prin fluorescență de raze X au fost realizate pentru toate piesele de o echipă de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

În catalogul lotului, titlul argintului pentru cele 14 piese din prima emisiune reformată se situează aproximativ între 962 și 980‰, iar pentru moneda cu lance dreaptă este indicat la 960‰. Aceste valori privesc compoziția metalică a pieselor analizate, nu valoarea lor nominală sau puterea de cumpărare.

Studiul explică schimbarea tipului monetar și prin necesitatea ca noile emisiuni să poată fi diferențiate de cele vechi. Într-o societate în mare parte analfabetă, desenul monedei funcționa ca un indicator vizual al emisiunii și al cursului oficial. Monedele retrase puteau fi acceptate la rate mai puțin favorabile.

Distribuție inegală și contracție monetară

Autorul plasează prima reformă după a doua parte a anului 1402, când schimbarea situației politice după bătălia de la Ankara ar fi creat condiții mai stabile pentru refacerea Țării Românești. A patra reformă, reprezentată de moneda de la Severin, este datată după anii 1410-1414, pe baza comparațiilor cu alte tezaure.

Diferențele regionale sunt importante. În Oltenia și vestul Munteniei apar numeroase tezaure cu monede reformate, în timp ce la est de Dâmbovița și în Dobrogea descoperirile sunt rare. Studiul asociază această repartiție cu diferențe economice, demografice și politico-militare, fără a reduce interpretarea la un singur factor.

În Dobrogea, monedele reformate sunt mult mai puține decât emisiunile devalorizate anterioare. Regiunea pare să fi suferit o diminuare a fluxului de numerar și o restrângere a economiei monetare. Tezaurul de la Constanța nu demonstrează singur amploarea acestor fenomene, dar, împreună cu descoperirea de la Mănăstirea Cocoș, susține ideea unei reluări timide a aprovizionării cu monedă munteană în prima parte a secolului al XV-lea.

Ce nu poate stabili studiul

Compoziția pierdută a tezaurului împiedică reconstituirea integrală a lotului. În plus, nu poate fi stabilită cu certitudine identitatea asociatului la domnie numit convențional „Petrusian”, iar datarea exactă a unora dintre variantele de legendă rămâne incertă. Cercetarea oferă, prin urmare, o interpretare susținută de date numismatice și metalurgice, nu o reconstrucție completă a economiei Constanței medievale.

Sursa: UN TEZAUR DE MONEDE MEDIEVALE ROMÂNEŞTI DE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA DESCOPERIT LA CONSTANŢA

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate